Cât de sănătos este încălzitul la cuptorul cu microunde

Cum a fost descoperită tehnologia cuptorului cu microunde

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, tehnologia ce stă în prezent la baza funcţionării cuptorului cu microunde a fost descoperită accidental.

În 1940, un inginer american pe nume Percy Spencer testa un magnetron, un dispozitiv care transforma curentul electric în radiaţie electromagnetică. Acest mecanism urma să fie folosit în sistemele radar în timpul războiului.

Într-o zi, a observat că un baton de ciocolată pe care îl avea în buzunar s-a topit în timp ce stătea aproape de magnetron. Curios din fire, a încercat să repete fenomenul folosind boabe de porumb, iar acestea au explodat, transformându-se în popcorn. Apoi a testat cu un ou, care evident, a explodat din pricina căldurii acumulate.

După aceste observații, Spencer și echipa sa au început să testeze cum ar fi putut fi folosite microundele pentru a găti alimente. 

Deşi a trecut mai bine de jumătate de secol de atunci, una dintre principalele temeri ale oamenilor are strânsă legătură cu tehnologia pe bază de radiaţii electromagnetice. Spre deosebire de alte tipuri de radiaţii, precum razele X sau razele gama, care sunt folosite în zona de imagistică medicală şi nu numai, microundele sunt inofensive, atât timp cât cuptorul este în parametri şi este folosit corect. Sunt concluzii trase după ani de cercetare, efectuată după ce aceste cuptoare au apărut, dar care rezultă şi din simpla cunoaştere a tipului de radiaţii utilizate.

Microundele sunt radioactive?

Cuptoarele cu microunde folosesc radiaţie electromagnetică pentru a încălzi sau găti alimentele. Aceste unde sunt generate de un magnetron, dispozitiv care transformă energia electrică în microunde, adică unde radio de frecvență înaltă.  

Radiaţia de acest tip nu este ionizantă, cum este în cazul aparatelor de imagistică, la radiografie. Microundele nu sunt suficient de puternice pentru a rupe legături chimice sau pentru a modifica ADN-ul. 

Acestea doar fac moleculele de apă din mâncare să vibreze, iar această agitaţie moleculară generează căldură. Aşadar, nefiind vorba de radiaţie ionizantă, mâncarea nu devine radioactivă, microundele nu rămân în alimente şi nici nu pot ieşi în afara incintei în care se încălzeşte mâncarea. Când cuptorul se opreşte, microundele dispar şi ele.

Elemente de siguranţă

În privinţa eventualelor scurgeri de radiaţii, e important de ştiut că scutul metalic ce îmbracă magnetronul este special conceput pentru a nu permite radiaţiilor să iasă.

În interiorul geamului uşii, se poate observa o plasă fină cu găuri, care vă permite să vedeţi mâncarea în timp ce o gătiţi. Acea plasă are de asemenea rol de protecţie, respinge radiaţia şi nu permite microundelor să iasă în timpul funcţionării.

Prin urmare, cât timp cuptorul cu microunde este în stare bună de funcţionare, uşa se închide bine, geamul şi plasa nu au crăpături, aparatul poate fi folosit fără probleme şi fără vreun risc de cancer.

Cuptorul cu microunde distruge nutrienţii?

Mulţi oameni cred că folosirea cuptorului cu microunde distruge nutrienţii din alimente.

Curioşi să vadă dacă există ceva adevăr în spatele acestei temeri, oamenii de ştiinţă au cercetat în mai multe rânduri, testând în ce măsură dispar micronutrienţii din legume, atunci când sunt preparate la microunde, în comparaţie cu alte metode de gătit.

Într-un studiu au folosit broccoli pentru a putea compara 3 metode de gătire: la microunde, prin fierbere şi prepararea la abur.

Astfel, au tras concluzia că în cazul gătirii la microunde s-au pierdut cele mai multe flavonoide, compuşi vegetali cu efect antioxidant. Până la 97% dintre aceşti nutrienţi au dispărut. Această cercetare avea loc în 2003.

Totuşi, în 2019, o altă echipă de oameni de ştiinţă a testat această teorie şi a refăcut acest experiment. De această dată, cei mai mulţi nutrienţi au fost pierduţi prin fierbere, în timp ce gătitul la abur sau la microunde s-au dovedit a păstra mult mai bine proprietăţile hrănitoare ale broccoliului.

Diferenţa în rezultate, spun oamenii de ştiinţă, ar fi apărut din cantitatea de apă folosită. Cu cât mai multă apă şi o perioadă mai lungă de gătire, cu atât mai mulţi nutrienţi sunt distruşi în urma procesului.

Prin urmare putem găti broccoli la microunde fără să-i distrugem proprietăţile, însă cu cât mai puţină apă şi pentru cât mai puţine minute.

În privinţa altor legume, cercetătorii au descoperit numeroase variaţii. De pildă, prin gătirea la microunde s-a observat o scădere a cantităţii de substanţe hrănitoare din dovlecei, mazăre și praz, dar nu și din spanac, ardei sau fasole verde.

Formarea de acrilamidă

Există şi în cazul cuptorului cu microunde, ca în cazul utilizării friteuzei cu aer cald, îngrijorări legate de formarea acrilamidei, acea substanţă a cărei prezenţă o putem observa odată cu rumenirea alimentelor. În cazul cuptorului cu microunde, riscul este accentuat de încingerea neuniformă a moleculelor, fenomen care are loc indiferent cât de bun ar fi aparatul.

Problema poate apărea mai ales în cazul alimentelor bogate în amidon, cum sunt legumele rădăcinoase sau tuberculii, cum sunt cartofii, dar şi în cazul cerealelor.

Despre acrilamidă s-a mai discutat la Starea Sănătăţii, este o substanţă care poate cauza modificări la nivel celular şi, în studiile pe animale, este demonstrată a fi cancerigenă.

Încălzirea alimentelor în recipiente de plastic

Există însă alte aspecte care ar trebui să ne dea de gândit, atunci când alegem să încălzim mâncarea sau să o preparăm la microunde.

De multe ori se întâmplă să încălzim în acest mod mâncare aflată în recipiente de plastic sau folosind capace de plastic.

Pericolul aici vine din riscul ca ftalaţii, numite şi chimicale eterne, să intre în mâncare şi să contamineze alimentele fără ca noi să ştim.

Ftalaţii sunt adăugaţi ca aditivi în masele plastice, inclusiv în multe caserole de mâncare, cu scopul de a da elasticitate materialului. Aceste substanţe sunt periculoase pentru că se pot acumula în corp, fiind greu de eliminat de către organism şi produc efecte precum dezechilibre hormonale tiroidiene, perturbări ale metabolismului şi alte probleme de sănătate, ce afectează mai ales copiii.

Într-un studiu din 2011, oamenii de ştiinţă au analizat 400 de astfel de recipiente din plastic pentru mâncare şi au descoperit că majoritatea eliberau aceste chimicale eterne în hrană atunci când erau încălzite, inclusiv cele notate ca fiind fără Bisphenol A. 

Această menţiune vizează mai ales părinţii, deoarece multe biberoane şi recipiente de apă destinate copiilor şi sugarilor au această notă: BPA free. Însă această semnalizare nu înseamnă că recipientele pot fi folosite pentru a încălzi mâncarea, indiferent dacă vorbim de microunde sau nu.

Aşadar, este de evitat încălzirea mâncării adulţilor sau a copiilor, dar mai ales laptele bebeluşilor, în aceste recipiente. Folosiţi în schimb alte vase, cum sunt cele din sticlă sau ceramică pentru a încălzi mâncarea.

Ţineţi cont de această precauţie şi când folosiţi acele capace speciale care previn murdărirea cuptorului cu microunde. Nu e neapărat nevoie ca plasticul să atingă mâncarea pentru a o contamina, e suficient ca pe capac să se creeze condens, care apoi să pice în mâncare, cu tot cu aceste substanţe.
Cel mai bun mod de a minimiza riscul este utilizarea altor materiale decât plasticul, cum ar fi ceramica sau sticla. Dacă totuşi folosiți recipiente din plastic, încercaţi să le evitaţi pe cele deteriorate sau care îşi pierd forma, deoarece e mai probabil să contamineze hrana. Totodată, puteți verifica simbolul universal de reciclare al caserolei, deseori aflat pe spatele cutiei. Cele care au numărul 3 inscripţionat, literele „V” sau „PVC” includ ftalați.

Încălzirea apei la microunde

Un alt pericol real, când vine vorba de utilizarea cuptorului cu microunde are legătură cu încălzirea apei. Multă vreme s-a crezut că această teorie este un mit, însă e cât se poate de reală.

În situaţia în care apa este încălzită la microunde, în anumite condiţii există riscul ca apa să erupă efectiv din cană.

Acest fenomen se numeşte apă supraîncălzită şi este ceea ce se poate întâmpla atunci când lăsăm apa să fiarbă în cuptorul cu microunde. Spre deosebire de apa pusă la fiert într-un ibric, care formează bule şi eliberează astfel presiunea acumulată, evaporându-se, cea încălzită la microunde poate trece de temperatura de 100 de grade C. 

Şi deşi trece de 100 de grade C, apa rămâne calmă, deoarece bulele de aer nu reuşesc să se formeze şi să rupă tensiunea superficială de la suprafaţa apei. Astfel, se acumulează presiune.

În momentul în care adăugăm pliculeţul de ceai, cafeaua, un cubuleţ de zahăr sau chiar o linguriţă, rupem acea tensiune superficială, iar apa poate erupe violent şi riscăm arsuri serioase.

Acest fenomen este rar şi se produce mai ales atunci încălzim apă la microunde pentru o perioadă lungă de timp, mai mult de 2 minute, în recipiente cu suprafaţă perfect netedă, fără imperfecţiuni. Totodată, acest efect e mai probabil să aibă loc dacă apa este lipsită de impurităţi, minerale sau bule de aer.

Pentru a fi siguri că nu riscaţi asta vreodată, fie evitaţi complet, folosind un ibric sau un fierbător pentru a obţine apă clocotită, fie aşezaţi un beţişor din lemn, niciodată din metal sau plastic, în cana cu apă pe care o băgaţi la microunde.

Cuptorul cu microunde este la fel de sănătos precum alimentele pe care le încălzim

După dezvoltarea tehnologiei, abia în anii 60-70 au ajuns cuptoarele cu microunde să fie comercializate şi către populaţia generală. Tot cam în aceeaşi perioadă, în bucătăriile americanilor a început o reală revoluţie a modului în care găteau mâncarea. 

Hrana gata preparată sau semipreparată, pe care astăzi o numim mâncare ultraprocesată, şi-a făcut treptat loc pe masă. Era convenabilă, rapidă, doar aruncai caserola în cuptor şi masa era servită.

Drept urmare, în prezent, americanii îşi iau mai bine de 50% din caloriile zilnice din alimente ultraprocesate, golite de nutrienţi şi umplute în schimb cu zahăr, sare, grăsimi şi mulţi aditivi care să le facă delicioase, să le prelungească durata de viaţă la raft şi mai ales, care să ne facă pe noi să consumăm mai mult şi mai mult.

De aici nu trebuie trasă concluzia că această invenţie ar fi fost o greşeală. Este cât se poate de util să îl ai la îndemână, să nu mai fi nevoit să încălzeşti întreaga oală de ciorbă ori de câte ori serveşti masa sau să trebuiască mereu să murdăreşti încă un vas pentru a încălzi pe plită.

Categoric, este util în bucătărie. Însă ce alegem să încălzim sau să gătim la aceste cuptoare cu microunde determină cât de sănătos este să îl folosim.

Concluzii

• Cuptorul cu microunde nu face hrana radioactivă. Nu este periculos pentru sănătate să găteşti sau să încălzeşti mâncare la el, atât timp cât funcţionează în parametri şi nu prezintă defecţiuni structurale.
• Evităm pe cât posibil să gătim alimentele bogate în amidon la cuptorul cu microunde, pentru că se poate produce acrilamidă. Dacă totuşi suntem nevoiţi să facem asta, ne reamintim sfatul cu înmuierea legumelor în apă, pentru a reduce acest risc.
• Dacă alegem să gătim în acest mod legume, de pildă, încercăm să folosim cât de puţină apă putem, pentru a păstra cât mai mulţi nutrienţi în alimente.
• Evităm, atât cât putem, caserolele şi recipientele de plastic, atunci când încălzim la microunde. Chiar dacă scrie BPA free pe ele, e mult mai sigur să transferăm hrana sau lichidele în recipiente de porţelan sau din sticlă.
• Dacă nu putem să încălzim apă decât la microunde, adăugăm ceva în apa respectivă, fie că e un pliculet de ceai sau un beţişor de lemn şi evităm să o lăsăm mai mult de 2-3 minute la cuptor. Altfel, există un mic risc să ne opărim, prin supraîncălzirea apei, fenomen rar, însă cât se poate de real.
• Gătitul la microunde este exact atât de sănătos pe cât este mâncarea pe care o introducem în cuptor. Puteţi găti astfel legume cu foarte puţină apă, carne, sau chiar ouă fără probleme. Ies nişte ouă ochiuri minunate, fără strop de ulei la microunde. Totul e să nu uitaţi să înţepaţi cu un vârf de cuţit găbenuşul, ca să nu explodeze şi să aveţi de curăţat tot cuptorul mai apoi.

Nu uitaţi ca, lângă orice gătiţi la microunde să adăugaţi şi o mână de legume proaspete, o salată presărată cu seminţe de in, dovleac, floarea soarelui sau chia, toate bogate în nutrienţi şi grăsimi sănătoase. O alimentaţie sănătoasă se bazează în principal pe varietatea alimentelor integrale pe care alegem să le consumăm în fiecare zi.

sursa: www.stareasanatatii.ro