15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, ziua lui Eminescu

15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, ziua lui Eminescu
xr:d:DAEukELHGhQ:2067,j:1952872972,t:23011508

Ziua Culturii Naționale, marcată începând din 2011 pe 15 ianuarie, va fi sărbătorită în 2025 printr-o serie de spectacole, concerte, expoziții, proiecții de film și tururi ghidate la nivel național.

Cu acest prilej, accesul în mai multe muzee va fi gratuit, iar vizitatorii vor putea explora expoziții tematice dedicate contribuției culturale românești, transmite Ministerul Culturii. Ziua Culturii Naționale marchează, totodată, pe 15 ianuarie 2025, 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu.

Universalitatea operei sale poetice a fost recunoscută şi de UNESCO, poemul Luceafărul a intrat în Guiness Book of Records, iar numele poetului a fost atribuit unui crater de pe Marte şi chiar unei mici planete.

„Ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, care a militat şi a reuşit, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie să fie legiferată drept Zi a Culturii Naţionale.

Parlamentul a aprobat această lege în 2010, iar în expunerea de motive a iniţiatorilor legii se arată că ”Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, ţi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene, în Spania, Ziua culturii a fost fixată de ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, de ziua naşterii lui Luis de Camoes. Mai mult, şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850BotoșaniMoldova – d. 15 iunie 1889BucureștiRomânia) a fost un poetprozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.A publicat un singur volum antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care Eminescu făcea parte. Printre operele notabile se numără LuceafărulOdă (în metru antic) și cele cinci Scrisori (IIIIIIIV și V).

Făcând parte din curentul romantic târziu, poezia sa conține noțiuni din metafizicămitologiefilosofie și istorie, în timp ce proza sa conține și elemente sociologice. Temele recurente din opera sa sunt natura, temă tipică romantismului, care, în cazul lui Eminescu, este privită prin prisma folclorului autohton, dragostea, uneori violentă, alteori intimă sau neîmpărtășită, naștereamoarteacosmosul și condiția geniului. Într-un articol din Encyclopædia Britannica, actualizat în ianuarie 2023, se menționează: „A transformat atât forma cât și conținutul poeziei românești, creând o școală de poezie care i-a influențat puternic pe scriitorii și poeții români, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”.

S-a născut la Botoșani și a copilărit la Ipotești, mutându-se, în adolescență, la Cernăuți pentru a urma cursurile gimnaziale unde, la vârsta de 16 ani, a publicat primul poem, De-aș avea. La vârsta de 19 ani a început studiul filozofiei la Universitatea din Viena, unde a întâlnit scrierile unor autori care îi vor influența puternic opera, precum PlatonSpinozaLeibnizKantRousseau și Schopenhauer, dar și filozofia orientală prin opere precum RamayanaMahābhārata și Vedele. Tot în această perioadă începe să publice în revista Convorbiri literar.. La 22 de ani a plecat la Berlin pentru a-și continua studiile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*