Aminoacizii şi rolul lor în sănătatea organismului

Ce sunt aminoacizii, mai exact?
Aminoacizii sunt molecule organice care intră în alcătuirea proteinelor, atunci când sunt înlănţuiţi. Ori de câte ori consumăm proteine, fie ele vegetale sau animale, consumăm de fapt lanţuri întregi de aminoacizi, pe care corpul nostru le descompune cu ajutorul enzimelor secretate, pentru a putea utiliza moleculele în diferite structuri, în funcţie de nevoile din acel moment.
Ne putem imagina aminoacizii ca fiind nişte piese de puzzle. Fiecare piesă poate face parte dintr-un puzzle diferit: mușchi, piele, enzime. Când un puzzle vechi se deteriorează, noi piese, pe care le obţinem în principal din alimentaţie, sunt folosite pentru a repara vechiul puzzle sau pentru a construi noi puzzle-uri.
De ce sunt importanţi aminoacizii?
Pentru că aceste molecule fac parte din numeroase ţesuturi care ne alcătuiesc. Sângele, muşchii, pielea, colagenul care dă elasticitate pielii, hormonii, neurotransmiţătorii, părul, organele, enzimele şi chiar hormonii, toate sunt alcătuite din diferiți aminoacizi.
Lipsa acestora determină corpul să piardă din masa musculară, din intensitatea răspunsului imun, rănile se vindecă mai lent. Pot apărea dereglări hormonale, senzaţie generală de oboseală şi slăbiciune, părul şi unghiile devin fragile. În cazul copiilor, poate apărea inclusiv o încetinire a creşterii. Aşadar, aportul optim de aminoacizi esenţiali este foarte important pentru sănătatea organismului.
Tipuri de aminoacizi şi unde se găsesc
Pentru a putea funcţiona corect, organismul nostru are nevoie de 20 de aminoacizi diferiţi, pe care îi combină în diferite moduri pentru a sintetiza proteine. Cei 20 de aminoacizi nu sunt însă toţi egali, ci se împart în două mari categorii: 9 esenţiali şi, evident, 11 neesenţiali.
Contrar denumirii (neesenţiali), cei 11 aminoacizi nu sunt opţionali. Ei poartă această denumire deoarece corpul nostru are capacitatea de a-i produce singur, deci nu este esenţial să îi luăm din alimentaţie. Cu aceştia 11 se descurcă singur.
Ceilalţi 9 însă, cei 9 aminoacizi esenţiali, nu pot fi sintetizaţi de corpul uman, motiv pentru care este foarte important să ni-i luăm în mod regulat din ceea ce alegem să consumăm.
Aminoacizii esenţiali
- Histidină – implicată în sintetizarea neurotransmiţătorului histamină
Surse: carne, peşte, ouă, soia, cereale integrale, fasole și nuci
- Izoleucină – joacă un rol important în metabolismul muscular şi în sistemul imunitar
Surse: carne de pui, peşte, nuci, ouă, mazăre, năut
- Leucină – implicată în sinteza hormonală şi repararea ţesuturilor
Surse: ouă, somon, brânză de vaci, somon, seminţe de dovleac, carne de pui, linte
- Lizină – esenţială în sinteza hormonală şi în producerea de energie
Surse: carne rosie, pui, ouă, pește (cod, sardine), fasole, linte, parmezan, brânză de vaci, germeni de grâu, nuci, boabe de soia, spirulină
- Metionină – ajută la detoxifierea organismului, protejează ficatul
Surse: ouă, brânză, carne de vită, ton, somon, fasole neagră
Fenilalanină – implicată în producţia neurotransmiţătorilor, precum dopamină şi noradrenalină
Surse: carne roşie, carne de pasăre, fructe de mare, ouă, lactate (brânză, iaurt), migdale, fistic, unt de arahide, linte, quinoa, ovăz, secară, orz, grâu
Treonină – joacă un rol important în producţia de colagen şi elastină. Ajută la coagularea sângelui, pentru a preveni sângerările.
Surse: brânză de vaci, carne de pasăre, pește, carne, linte, fasole neagră, semințe de susan
Triptofan – menţine echilibrul azotului în organism şi ajută la sinteza serotoninei, cea care controlează starea de spirit, apetitul alimentar şi somnul.
Surse: ciocolată, ovăz, curmale uscate, lapte, iaurt, brânză de vaci, carne roşie, ouă, peşte, pasăre, susan, năut, migdale, seminţe de floarea soarelui, seminţe de dovleac, seminţe de cânepa, hrişcă, spirulină, arahide.
Valină – Ajută la dezvoltarea musculară, regenerarea ţesuturilor şi generarea de energie
Surse: ouă, peşte, pui, ciuperci, mazăre, fasole neagră, carne roşie, nuci
Ceilalţi 11 aminoacizi sunt sintetizaţi de corp:
Alanină – Sursă de energie pentru muşchi şi sistemul nervos central
Arginină – participă în diviziunea celulară, vindecarea ţesuturilor, sistemul imunitar şi sinteza hormonală
Asparagină – Ajută la descompunerea amoniacului în interiorul celulelor
Acid aspartic – Este implicat în producerea energiei în corp şi în sinteza unor neurotransmiţători
Cisteină – Joacă un rol multiplu. În principal, este un precursor pentru glutation, unul dintre cei mai puternici antioxidanți, care protejează celulele de stresul oxidativ și susține detoxifierea ficatului
Acid glutamic – Esențial pentru sănătatea creierului, detoxifierea organismului și metabolismul energetic
Glutamină – Implicată în buna funcţionare a sistemului imunitar şi a sănătăţii intestinale
Glicină – Neurotransmiţător, antioxidant, anti-inflamator, ne protejează împotriva degerăturilor
Prolină – Esențial pentru sănătatea țesuturilor conjunctive, deoarece joacă un rol major în sinteza colagenului, proteina care asigură elasticitatea și rezistența pielii, oaselor, cartilajelor și tendoanelor.
Serină – implicată în sinteza fosfolipidelor, care contribuie la formarea membranelor celulare și la funcționarea sistemului nervos. De asemenea, joacă un rol important în producerea mielinei, substanța care protejează și izolează nervii.
Tirosină – precursor pentru dopamină (implicată în motivație și plăcere), adrenalină și noradrenalină (importante pentru răspunsul la stres), precum și pentru hormonii tiroidieni care reglează metabolismul.
Ce alimente conţin toţi aminoacizii?
Aminoacizii se regăsesc în numeroase grupe alimentare. Hrana care conţine toţi cei 9 aminoacizi constituie proteine complete, iar acestea includ carnea de vită, carnea de pasăre, peşte, ouă, produse lactate, dintre sursele de proteină animală.
În rândul proteinelor din surse vegetale, soia, quinoa sau hrişca sunt exemple de proteine complete, însă atunci când sunt consumate împreună, proteinele vegetale ce nu conţin toţi aminoacizii se completează reciproc şi pot asigura necesarul zilnic al corpului.
Pentru ca această completare să aibă loc şi să puteţi susţine un stil de viaţă vegetarian sau bazat preponderent pe plante, este nevoie ca varietatea plantelor consumate săptămânal să fie cât mai mare.
Sunt necesare suplimentele?
Atât timp cât avem o dietă echilibrată, cât mai bogată în hrană reală, legume, fructe şi carne macră, ideal albă şi din surse sigure, alături de produse lactate şi ouă, evitând pe cât posibil alimentele ultraprocesate, ar trebui să nu ne facem prea multe griji în privinţa aminoacizilor.
Pot exista situaţii în care suplimentarea aminoacizilor să fie necesară, în cazul sportivilor de mare performanţă, de pildă, dar această recomandare este obligatoriu să vină din partea unui medic specialist şi să fie fundamentată.
Administrarea de suplimente fără un temei medical poate duce la dezechilibre metabolice, la dezvoltarea de celule tumorale şi la malabsorbţia altor aminoacizi la nivelul intestinului subţire.
sursa: www.stareasanatatii.ro
Lasă un răspuns