Analize anuale sau periodice, care ne pot menţine sănătoşi

Analizele anuale încep cu o vizită la medicul de familie

Indiferent dacă dispunem de resurse pentru a putea efectua testele cu plată sau facem analize gratuite, recomandarea de a face sau nu anumite analize ar trebui să vină în urma unei discuţii cu medicul, care poate lua o decizie în baza istoricului personal.

Atunci când alegem să facem analize pe cont propriu, există două posibile riscuri. Pe de-o parte, ne putem expune unor proceduri care nu sunt necesare (mai ales dacă vorbim de teste foarte specifice). Pe de altă parte, când analizele nu sunt citite de un specialist, riscăm să le interpretăm eronat, fie într-o manieră pozitivă, fie într-una alarmistă. Niciunul dintre aceste scenarii nu este de dorit.

Analize anuale de sânge

Într-o primă fază, medicul de familie ar trebui să măsoare tensiunea şi să vă cântărească, pentru a actualiza informaţiile din fişa personală.

Apoi, cel mai probabil va recomanda un set de analize de rutină. Un set complet de analize de sânge ar trebui să includă o hemoleucogramă completă, care arată alcătuirea sângelui (leucocite, eritrocite, trombocite, hemoglobina şi alte componente). Tot în analizele de sânge mai pot fi incluse măsurători ale micronutrienţilor, precum fier, magneziu, calciu şi vitamina D.

La fel de importante sunt şi nivelul glicemiei, al colesterolului şi al transaminazelor, care măsoară nivelul de grăsimi “bune” şi “rele” din sânge, respectiv sănătatea celulelor ficatului.

Odată cu analizele de bază ale sângelui, medicul vă poate recomanda să duceţi şi două probe de urină, una pentru o analiză numită urocultură, alta pentru sumarul de urină.

Prima analiză, urocultura, poate să identifice prezenţa unor bacterii care pot să cauzeze o infecţie urinară asimptomatică, în timp ce prin sumarul de urină se poate interpreta conţinutul chimic al acesteia.

În funcţie de rezultatele acestor analize, s-ar putea să aveți nevoie de un tratament care să remedieze unele carenţe, de investigații suplimentare sau doar de mici schimbări ale stilului de viaţă.

Apoi, în funcţie de particularităţi, precum vârsta şi genul, mai există o serie de investigaţii care ar trebui făcute anual sau periodic.

Analize periodice indicate femeilor

Babeş Papanicolau (PAP)

În cazul femeilor, după vârsta de 21 de ani, rutina de verificare a sănătăţii ar trebui să includă un test Babeş Papanicolau o dată la doi ani, cel puţin până la vârsta de 30 de ani. Ulterior, dacă există trei astfel de analize cu rezultate normale consecutive, testarea se poate face, la recomandarea medicului, o dată la 3 ani.

După vârsta de 65 de ani, dacă nu există un istoric de rezultate problematice, tot medicul poate spune dacă acest test mai este sau nu necesar.

Babeş Papanicolau este o măsură de screening împotriva cancerului de col uterin. Atunci când această afecţiune este prinsă încă din stadiile incipiente, rata de supravieţuire 5 ani mai târziu este de 91%.

Este cu atât mai important să nu săriţi peste această analiză atunci când există un istoric în familie sau când există rezultate anormale în trecut.

Ecografie sau mamografie

Tot în cazul femeilor, există mai multe investigaţii, menite să descopere cancerul de sân în fază incipientă. Şi în cazul acestei afecţiuni, atunci când este prinsă devreme, rata de supravieţuire 5 ani mai târziu este de 99%.

Screeningul poate începe încă de la vârsta de 20 de ani, mai ales în cazurile unde există un istoric în familie. Între 20 şi 30 de ani, femeile pot face o ecografie mamară la 3 ani, pentru a se asigura că nu există anomalii.

După 30 de ani este recomandat un astfel de examen o dată pe an. Începând cu vârsta de 40 de ani, screeningul include şi o mamografie anuală. Mamografia este, practic, o radiografie a ţesutului mamar. În urma acestei investigaţii, efectuată cu regularitate, cancerul de sân poate fi descoperit încă din stadiul în care să nu fie necesară extirparea sânului, ci doar a ţesutului problematic.

Pe lângă ecografie şi mamografie, palparea este la fel de importantă în tot acest proces. Medicul o poate face la controlul anual, iar pacientele o pot face periodic, acasă, pentru a lua măsuri imediat ce constată o modificare.

Osteodensitometrie

Un alt test care poate fi mai relevant mai ales pentru femei, deoarece sunt expuse unui risc mai mare, este osteodensitometria. Prin această investigaţie complet neinvazivă se analizează structura osoasă. Această analiză este recomandată după vârsta de 50 de ani şi poate depista osteoporoza, încă de la primele semne.

Analize periodice indicate bărbaţilor

Testul PSA

În cazul bărbaţilor în particular, una dintre cele mai importante verificări este analiza PSA (antigenul specific prostatic), care arată dacă există sau nu modificări la nivelul prostatei. Printr-un simplu test de sânge se măsoară nivelul acestei proteine şi, în funcţie de rezultat, pot fi necesare investigaţii suplimentare.

Această analiză este necesară începând cu vârsta de 50 de ani, în cazul celor care nu au un istoric de cancer de prostată în familie. Cei care au rude care au primit acest diagnostic ar trebui să înceapă screeningul de la vârsta de 40-50 de ani, sau conform indicaţiilor medicului specialist.

Analize generale, recomandate ambelor sexe

Testul FIT (testul imunochimic fecal)

Tot mai mulți tineri primesc în prezent diagnosticul de cancer de colon, din ce în ce mai devreme. 

Screeningul pentru această afecțiune ar trebui să înceapă în jurul vârstei de 40 de ani. Într-o primă fază, pentru a verifica starea de sănătate a colonului, medicul nu va trimite pacienţii către colonoscopie, care este o metodă invazivă de testare.

În schimb, există o alternativă complet non-invazivă de analiză, anume testul FIT (testul imunochimic fecal). Acesta presupune prelevarea unei probe de scaun, pentru a se observa eventuala prezenţă a unor anomalii.

Analize pentru depistarea bolilor cardiovasculare

Când în familie există un istoric de boli cardiovasculare, sau factori de risc, precum sedentarism, diabet de tip 2 sau dependenţă de tutun, pot fi necesare investigaţii suplimentare, precum electrocardiograma sau ecografia cardiacă.

Deşi afectează şi femeile, bolile cardiovasculare sunt o problemă mai frecventă în rândul bărbaţilor, care sunt de 3-4 ori mai expuşi riscului de infarct.

Analize specifice pentru bolile de plămâni

În cazul fumătorilor, sunt esențiale vizitele la pneumolog. Medicul poate recomanda o radiografie pulmonară, spirometrie, care măsoară capacitatea pulmonară, dar şi o tomografie computerizată cu doze mici de radiaţii, prin care se poate detecta cancerul, în faze incipiente.

Aceeaşi indicaţie o pot primi şi pacienţii nefumători, dar care îşi desfăşoară activitatea într-un mediu toxic, intens poluat sau care locuiesc împreună cu fumători şi sunt expuşi fumatului pasiv.

Teste pentru dependeţii de alcool

Când vorbim de consumul cronic de alcool, ar trebui ca, pe lângă tratamentul pentru această dependenţă, să existe verificări ale funcţiei ficatului. 

Unii dintre parametri sunt incluşi în analizele de sânge de bază, în timp ce altele sunt specifice, precum ecografia abdominală sau fibroscan, numită şi elastografie.

Analize endocrinologice

În cazul celor care au un istoric de boli endocrinologice în familie, precum disfuncţii ale tiroidei sau ale glandelor suprarenale, sunt necesare analize hormonale specifice periodice, pe care le poate recomanda şi interpreta doar medicul endocrinolog, în funcţie de problemele suspectate.

De pildă, pentru a verifica funcţionarea tiroidei, se pot recomanda analizele TSH (nivelul de stimulare tiroidiană), T3 şi T4, care reprezintă hormonii produşi de glanda tiroidă, sau ATPO (anticorpi anti-peroxidază tiroidiană) şi Anti–Tg (anticorpi anti-tiroglobulină).

Consult stomatologic

Nu în ultimul rând, o rutină sănătoasă de prevenţie ar trebui să includă cel puţin o vizită anuală la stomatolog. Astfel se pot depista eventualele probleme apărute pe parcursul ultimului an, se pot efectua proceduri de igienizare precum tetartrajul şi periajul profesional sau se poate verifica starea lucrărilor dentare, acolo unde este cazul.

În acest mod, nu doar că menţineţi sănătatea orală, dar prinzând din timp eventualele probleme, costurile suportate pot fi semnificativ mai mici, decât atunci când afecţiunile se agravează.

Pe lângă toate acestea, nu uitaţi de prevenţia pe care o puteţi face prin schimbări mici în rutina zilnică. Renunţarea la consumul de alimente ultraprocesate, la alimente ce conţin zahăr în exces şi grăsimi nesănătoase, dar şi eliberarea de dependenţe sunt primul pas pe care oricine îl poate face acasă, pe drumul către un stil de viaţă sănătos.

sursa: www.gds.ro