Ziua Naţională a Iei este serbată anul acesta pe 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene. Proiectul de lege privind declararea zilei de 24 iunie "Ziua Iei" a trecut recent de Camera Deputaților, for decizional, și a fost promulgată pe 21 iunie 2022.

Datorită motivelor cusute pe ea, ia românească a devenit un brand de ţară, aceasta find inclusă în creaţiile a numeroşi designeri.

Pe data de 13 mai 2013, Institutul Cultural Român din New York a inaugurat seria evenimentelor intitulate „La Blouse Roumaine”, scopul evenimentelor fiind de a promova identitatea culturii româneşti în America de Nord.

Cămaşa tradiţională este parte a patrimoniului naţional, iar în trecut, aceasta a fost purtată cu mândrie de către reginele Elisabeta şi Maria, atât la ocazii publice, cât şi în viaţa privată.

Ziua Naţională a Iei 2022. Cămașa populară, de la origini și până în prezent

Ziua Naţională a Iei 2022. Lăzile de zestre ale bătrânelor din sate ascund, pe lângă alte comori, şi adevărate comori ale portului femeiesc, iile. 

În lucrare Varvarei Buzilă numită Costumul popular din Republica Moldova. Ghid practic, cămaşa este considerată cea mai importantă piesă a costumului popular românesc. Ia românească păstrează vechea tradiţie, prin decorare subliniază diferenţele de vârstă, ocazii şi stare socială şi „determină compoziţia ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămaşa, cu care trebuie în mod imperios să se acorde ca epocă, vârstă, ornamentică, cromatică”.

Din punct de vedere lingvistic, românii au moştenit atât termenul latin ie, derivând din latinescul tunicae lineae (tunică subţire purtată pe piele), pentru cămaşa femeiască.

Aşadar, termenul de ie se aplică doar cămăşii femeieşti, în timp ce cămaşa are un înţeles generic: „În cel mai vechi strat terminologic se înregistrează şi denumirea de cămeşoi, folosită pentru a desemna cămaşa purtată în toate zilele, atât de femei, cât şi de bărbaţi, în anumite zone, referindu-se la aşa-zisa cămaşă dreaptă sau cămaşă bătrânească, a cărei croială de factură arhaică precede pe scară istorică pe cea a cămăşii încreţite la gât, considerată a fi tipul cel mai vechi din România”, se arată în cartea etnologului Varvara Buzilă

Rădăcinile iei își au originea în portul tracilor, geților și dacilor. Portul acestora era compus din cămăși cu mâneci lungi, cu o croială de tip tunică, albă și lungă, dintr-o singură bucată și pantaloni strâmți și lungi.

Portul era completat cu un brâu sau chimir, iar în picioare purtau opinci. Femeile se îmbrăcau cu o cămaşă de pânză (ie), poale şi piese care acopereau picioarele, care ulterior au primit diferite denumiri: catrinţă, valnic, fotă sau opreg.

Totodată, femeile purtau diferite ţesături și podoabe pe cap: marame, năframe, cepse sau cununi, iar bărbații, căciuli. Veșmântul femeiesc s-a transformat astfel in ia romaneasca traditionala din zilele noastre.

Când a apărut ia românească

Ziua Naţională a Iei 2022. Potrivit istoricilor, ia a fost purtată pentru prima dată în perioada culturii Cucuteni, una dintre cel mai vechi civilizații din Europa. Această cultură era răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia.

Cămașa sau ia era confecționată din pânză de in sau de cânepă, iar motivul cel mai frecvent întâlnit fiind crucea. Încă din epocile precreștine, vestimentația avea și un rol de protecție.

Iile se confecționau de către femeile din sat în timpul șezătorilor, unde femeile cântau și confecționau haine. Cămășile erau diferite de la o regiune la alta nu numai prin textura materialelor, ci și prin modelele și broderiile aplicate.

Sursa: https://www.antena3.ro/