Judeţele Dolj, Olt, Teleorman şi Giurgiu se vor afla astăzi sub cod portocaliu de caniculă şi disconfort termic accentuat, potrivit unei avertizări emise luni de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
„În judeţele Dolj, Olt, Teleorman şi Giurgiu temperaturile maxime se vor situa între 38 şi 40 de grade. Disconfortul termic se va menţine deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi”, arată ANM.
Tot pentru marţi a fost emis un Cod galben de caniculă valabil în judeţe din sudul, centrul şi estul ţării.
Valul de căldură va persista astăzi în sudul, centrul şi estul ţării, disconfortul termic va fi în continuare accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii extinse pragul critic de 80 de unităţi.
Va fi caniculă în Oltenia, Muntenia, local în Moldova, vestul Dobrogei şi sudul Transilvaniei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse frecvent între 34 şi 37 de grade Celsius.
Sursa: www.gds.ro
Universitatea din Craiova va organiza şi anul acesta cea de a doua o sesiune de admitere în luna septembrie. Reprezentanţii instituţiei de învăţământ superior spun că după cea de a doua sesiune de admitere se va şti ultima medie la fiecare program de studiu şi dacă vor mai rămâne locuri libere la licenţă, pentru că situaţia acum este volatilă, în sensul că mai sunt candidaţi care se retrag. Facultăţile care au rămas însă cu multe locuri neocupate chiar şi la buget, au anunţat pe pagina proprie de internet specializările dar şi numărul locurilor la buget şi taxă pe care le au puse la dispoziţie pentru admiterea din septembrie.
Pentru anul universitar 2021-2022, Universitatea din Craiova a pus la dispoziţia candidaților 2.901 locuri la licență-buget și 2292 de locuri cu taxă la licenţă. Dintre acestea 155 de locuri-buget sunt destinate domeniilor prioritare de dezvoltare a României. De asemenea, pentru absolvenţii liceelor din mediul rural au fost puse la dispoziţie 77 de locuri licenţă-buget, iar pentru candidaţii de etnie romă au mai fost puse la dispoziţie 24 de locuri licență-buget.
Prima sesiune de admitere s-a desfăşurat în luna iulie, dar deocamdată nu sunt publice toate datele admiterii.
„Situaţia finală privind ultimele medii de admitere la specializările pentru studii universitare de licenţă, numărul candidaţilor admişi la studii de licenţă (buget şi taxă), numărul locurilor disponibile la studii universitare de licenţă, respectiv domeniile şi specializările unde există locuri disponibile după prima sesiune de admitere (defalcat buget şi taxă), va fi disponibilă după încheierea celei de-a doua sesiuni de admitere din luna septembrie 2021. Până atunci situaţia este volatilă, în sensul în care încă se confirmă locuri sau au loc retrageri de dosare”, se arată în răspunsul Universităţii din Craiova transmis către GdS pe tema rezultatelor primei sesiuni de admitere.
În ceea ce priveşte cea de a doua etapă de admitere, reprezentanţii Universităţii din Craiova au precizat că aceasta se va desfăşura conform calendarului şi informaţiilor disponibile pe site-ul universităţii,secţiunea admitere ( https ://www.ucv.ro/admitere). La această secţiune în prezent este menţionat faptul că pentru licenţă periopada de înscrieri 6-12 septembrie, iar pentru master 15-19 septembrie. Atât la licenţă cât şi la master există o secţiune numită locuri buget scoase la concurs pentru sesiunea septembrie, care nu este activă în prezent.
Sunt însă şi facultăţi care au anunţat pe pagină locurile disponibile pentru admiterea din luna septembrie.
De exemplu, la Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică sunt disponibile pentru admiterea la licență, la specializarea Calculatoare în limba engleză, 11 locuri la taxă. La Automatică și Informatică Aplicată este un loc buget şi mai sunt 17 locuri la taxă. Tot în cadrul acestei facultăţi la Ingineria Sistemelor Multimedia mai sutnt disponibile 24 locuri buget şi 14 locuri la taxă, iar la Electronică Aplicată sunt 26 locuri la buget şi16 locuri la taxă, iar la Mecatronică şi Robotică mai sunt 28 locuri la buget şi 14 locuri la taxă.
De asemenea, Facultatea de Drept a anunţat că pentru sesiunea de admitere din septembrie mai sunt locuri disponibile la taxă, astfel 118 locuri la Drept, 33 de locuri la Științe administrative Administrație publică şi 42 de locuri la Științe administrative Administrație publică (la Drobeta Turnu Severin).
Şi Facultatea de Inginerie Electrică a anunţat locuri libere, chiar şi la buget. Astfel, la Electromecanică sunt 50 locuri la buget, la Inginerie electrică şi calculatoare sunt 39 locuri, la Informatică aplicată în inginerie electrică mai sunt 28 locuri, la Ingineria sistemelor electroenergetice mai sunt 32 locuri, iar la Echipamente și instalații de aviație sunt 9 locuri la buget. La acestea se adaugă şi locurile la taxă.
Candidaţii care vor fi admişi la licenţă taxă vor plăti 4.500de lei pe an dacă vor fi admişi la Cinematografie şi media. La Drept taxa de şcolarizare pentru locurile nebugetate este de 3.200 de lei pe an. La celelalte programe de studii, taxa de şcolarizare este de 3.000 de lei pe an. Aceleaşi taxe sunt şi la programele de master.
La doctorat în schimb sunt taxe mai mari. Astfel, la Teologie Ortodoxă la doctorat taxa de şcolarizare este de 5.000 de lei. La Ştiinţe Sociale şi la Economie şi Administrarea Afacerilor taxa este de 6.000 de lei, iar la Drept este cea mai mare taxă la doctorat, respectiv 8.500 de lei pe an.
Sursa: www.gds.ro
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis mai multe avertizări de Cod portocaliu şi galben valabile astăzi şi mâine.
Va fi cod galben de val de căldură și disconfort termic accentuat în cea mai mare parte a țării. Local va fi caniculă, disconfortul termic se va accentua, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pe arii extinse pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi cuprinse frecvent între 34 și 37 de grade.
ANM a emis avertizare de cod portocaliu de caniculă și disconfort termic deosebit de accentuat în cinci judeţe, inclusiv Dolj şi Mehedinţi. În județele Arad, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți și Dolj temperaturile maxime se vor situa între 38 şi 40 de grade, iar în sud-vestul Olteniei, izolat se vor atinge 41 de grade. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile minime nu vor coborî sub 20 de grade.
Va fi cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, în intervalul 16 august, ora 12:00 – 16 august, ora 22:00.
În intervalul menționat, în zona Carpaților Orientali, Maramureș și în nordul Moldovei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse care vor avea și caracter torențial, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii și grindină. Cantitățile de apă vor depăși pe alocuri 25…40 l/mp.
Va fi cod portocaliu de caniculă și disconfort termic deosebit de accentuat pentru mâine.
În județele Dolj, Olt, Teleorman și Giurgiu temperaturile maxime se vor situa între 38 şi 40 de grade. Disconfortul termic se va menține deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.
ANM a emis avertizare de cod galben de val de căldură și disconfort termic accentuat, pentru astăzi. Valul de căldură va persista în sudul, centrul și estul țării, disconfortul termic va fi în continuare accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pe arii extinse pragul critic de 80 de unități. Va fi caniculă în Oltenia, Muntenia, local în Moldova, vestul Dobrogei și sudul Transilvaniei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse frecvent între 34 și 37 de grade.
Va fi cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, în intervalul 17 august, ora 10:00 – 18 august, ora 10:00. În intervalul menționat vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată și se va manifesta prin intensificări ale vântului cu viteze, în general, de 60…80 km/h, pe alocuri vijelii, frecvente descărcări electrice, averse torențiale și grindină.
Aceste fenomene se vor semnala pe parcursul zilei de marți (17 august) în regiunile vestice, centrale și nordice, iar în noaptea de marți spre miercuri (17/18 august) îndeosebi în Transilvania, cea mai mare parte a Moldovei și local în Oltenia și nord-vestul Munteniei.
În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 25…40 l/mp și izolat 50…60 l/mp.
Sursa: www.gds.ro
Pompierii români care au fost trimiși în Grecia pentru a ajuta la stingerea incendiilor de vegetație se întorc în țară.
După mai bine de o săptămână de la mobilizarea echipajelor, incendiile au fost în sfârșit lichidate, iar cei 108 pompieri se pot întoarce acum acasă.
În aceste momente de grea încercare pentru Grecia, românii au sărit în ajutor cu 23 de autospeciale.
Participare la festivitatea prilejuită de întoarcerea din misiune a celor 108 pompieri salvatori, solicitați să intervină în sprijinirea omologilor eleni.
Prim-ministrul României, Florin Cîțu, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, și secretarul de stat, Raed Arafat, vor participa la festivitatea prilejuită de întoarcerea din Grecia a celor 108 pompieri care au participat la misiunea de stingere a incendiilor din insula Evia.
Evenimentul se va desfășura pe Platoul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției de la Ciolpani.
Sursa: www.gds.ro
Sesiunea a doua a examenului de bacalaureat 2021, așa-numita „sesiune de toamnă”, începe luni cu proba scrisă la limba și literatura română. Subiectele, de dificultate medie, vor avea aceeași structură și vor fi similare cu cele din prima sesiune, desfășurată în iunie-iulie.
Potrivit Ministerului Educației, sunt 39.000 de elevi care vor susține examenul de bacalaureat în sesiunea a doua. Dintre aceștia, aproape 25.000 de absolvenți provin din promoția 2020-2021, iar restul de aproape 14.000 sunt din promoții anterioare.
Spre deosebire de prima sesiune a Bacalaureatului 2021, în sesiunea de toamnă mai întâi se susțin probele scrise și apoi se face echivalarea probelor de competențe.
Candidații s-au putut înscrie la Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă, cu actele precizate în metodologia Ministerului Educației, până la data de 26 iulie.
Rata de promovare la Bacalaureat 2021, după prima sesiune, a fost de 69,8 %, în creștere cu aproape 5% față de aceeași etapă a BAC-ului de anul trecut.
Examenele în sesiunea de toamnă a bacalaureatului pot fi susținute de candidații care nu s-au putut prezenta sau nu au promovat în sesiunea de vară, dar și de candidații din promoțiile anterioare care au picat.
Nu este permis, însă, accesul acelor candidați care au fost dați afară din examen, la prima sesiune, în urma unor tentative de fraudă. Aceștia vor putea repeta examenul de bacalaureat abia anul viitor.
Candidații care în prima sesiune a Bacalaureatului 2021 nu au promovat o probă (nu au luat nota 5), dar le-au promovat pe celelalte, nu trebuie să dea din nou toate cele trei examene, ci doar pe cel care l-au picat.
Nota minimă de promovare, pentru fiecare probă, este 5 (cinci), iar media finală pentru promovarea examenului este cel puţin 6 (şase).
Rezultatele finale ale sesiunii de toamnă a Bacalaureatului 2021 sunt așteptate în data de 3 septembrie, iar absolvenții vor putea să se înscrie și la facultate, întrucât o serie de instituții de învățământ superior, cărora le-au mai rămas locuri libere, organizează o nouă sesiune de admitere, în general pe baza mediei obținute de candidat la bacalaureat. Universitatea Politehnică București, de pildă, își încheie sesiunea de admitere la 16 septembrie.
Prima probă scrisă a sesiunii de toamnă pentru BAC 2021 va fi la limba și literatura română. Urmează apoi proba obligatorie a profilului și cea la alegere, în 17, respectiv 18 august. Ultima probă scrisă va fi limba maternă, în 19 august.
16 august 2021 Limba și literatura română – proba scrisă
17 august 2021 Proba obligatorie a profilului – proba scrisă
18 august 2021 Proba la alegere a profilului și specializării – proba scrisă
19 august 2021 Limba și literatura maternă – proba scrisă
23-24 august 2021 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A (proba va fi echivalată, nu se susține)
25 august 2021 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B (proba va fi echivalată, nu se susține)
26 – 27 august 2021 Evaluarea competențelor digitale – proba D (proba va fi echivalată, nu se susține)
30 – 31 august 2021 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C (proba va fi echivalată, nu se susține)
Sursa: www.gds.ro
Sportivul român Cătălin Chirilă s-a calificat, vineri, în semifinalele probei de Canoe simplu pe 1.000 m, după ce a câştigat prima serie din cele cinci desfăşurate la baza nautică Sea Forest Waterway, în cadrul Jocurilor Olimpice.
Clasat pe locul cinci, alături de Victor Mihalachi în finala de la Canoe dublu pe 1.000 m, Cătălin Chirilă s-a înscris şi în proba individuală, reuşind calificarea în semifinale după ce a câştigat seria sa cu timpul de 4min05sec617/1000. Acesta a fost urmat în clasament de cubanezul Jose Pelier Cordova (la 726/1000) şi de chinezul Pengfei Zheng (la 4sec498/1000), medaliat cu argint la Canoe dublu pe 1.000 m.
Semifinalele la Canoe simplu pe 1.000 m sunt programate sâmbătă dimineaţă.
Kaiacul şi canoea au adus României o zestre de 34 medalii olimpice, dintre care zece de aur, zece de argint şi 14 de bronz. Ultimul aur a fost cucerit la C2-1.000 m de Florin Popescu, actualul antrenor al lotului olimpic de canoe.
Sursa: www.gds.ro
Meteorologii au emis vineri noi avertizări cod galben și portocaliu de vijelii puternice și ploi torențiale, pentru București și pentru mai multe județe.
Astfel, vineri, în intervalul 10:00 – 19:00 va fi în vigoare o avertizare cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată.
Potrivit meteorologilor, în Dobrogea, în jumătatea estică a Munteniei și în cea sudică a Moldovei, precum și în Carpații de Curbură vor fi perioade cu averse torențiale, vijelii, frecvente descărcări electrice și grindină. Cantitățile de apă vor depăși 30-40 l/mp și pe alocuri 50-60 l/mp.
Sunt vizate județele Vaslui, Vrancea, Galați, Buzău, Prahova, Ialomița, Călărași, Brăila, Tulcea și Constanța.
Vineri, în același interval, va fi în vigoare și o avertizare cod galben. Conform Administrației Naționale de Meteorologie, local în Muntenia, Moldova și la munte vor fi perioade cu instabilitate atmosferică temporar accentuată, ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii, averse torențiale și grindină. Cantitățile de apă vor depăși pe alocuri 25-30 l/mp.
Sunt vizate Capitala și județele Iași, Bacău, Covasna, Brașov, Argeș, Dâmbovița, Giurgiu și Teleorman.
De asemenea, de vineri de la ora 19:00 și până sâmbătă la ora 10:00 va fi în vigoare o alertă cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată. Local în estul Munteniei și sudul Moldovei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică temporar accentuată, ce se va manifesta prin averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină. Cantitățile de apă vor depăși pe alocuri 25-30 l/mp. Sunt vizate județele Galați, Brăila, Ialomița și Călărași.
În același interval, județele Tulcea și Constanța vor fi sub avertizqare cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată.În Dobrogea vor fi perioade cu averse torențiale, vijelii, frecvente descărcări electrice și grindină. Cantitățile de apă vor depăși 30-40 l/mp și pe alocuri 50-60 l/mp.
Sursa: www.gds.ro
În următoarele 24 de ore, în Oltenia, vremea se va răcori și va fi apropiată de normalul termic al datei calendaristice. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar-accentuate în zonele montane și submontane unde, pe arii restrânse, vor fi averse și descărcări electrice. Vântul va sufla slab, până la moderat, cu intensificări locale din sector vestic, în cursul zilei, îndeosebi în jumătatea sudică a regiunii și la munte, cu viteze la rafală de 45- 55 km pe oră, iar la munte de 70 – 80 de kilometri pe oră. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 28 și 33 de grade Celsius, iar cele minime între 11 și 19 grade Celsius.
Sursa: www.radiooltenia.ro
Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului este numită în popor şi Obrejenia (denumire ce provine din cuvântul slavon Obrejenie) şi semnifică o schimbare, o transformare.
Totodată, sărbătoarea mai are şi denumirea de Pobrejenia sau Probojeni, cuvânt tot de provenienţă slavonă (provenind de la verbul popular „a probazi)”şi are sensul de a certa pe cineva.
Praznicul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos este prin excelenţă sărbătoarea îndumnezeirii firii omeneşti şi a participării trupului trecător la bunătăţile veşnice.
Pe muntele Tabor, pe când Iisus se ruga, apostolii, moleşiţi de somn, tresar deodată la o privelişte nemaivăzută: chipul Mântuitorului s-a făcut altul, faţa Lui strălucea ca soarele, iar hainele Lui se făcuseră albe că zăpada.
Dar, imediat, au parte de un lucru şi mai neobişnuit: în această lumină, doi bărbaţi stau de vorba cu Iisus despre patima şi moartea Sa în Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie. Semnificaţia tainică a acestei sărbători este vederea lui Dumnezeu şi transfigurarea omului, posibilitatea lui de a se îndumnezei încă din viaţa aceasta.
Până în 6 august, agricultorii trebuie să fi terminat cositul şi pregătitul fânului, pentru că iarba îmbătrâneşte. Tot în popor se mai spune că de Schimbarea la Faţă nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să te certe cineva, că aşa vei fi tot anul, până la următoarea Schimbare la Faţă. Din aceasta zi se interzice scăldatul, dar şi culcatul afară.
Pentru că este în timpul postului de Sfânta Maria, Schimbarea la Faţă se prăznuieşte prin dezlegare la peşte.
Mii de pelerini din România merg în fiecare an de Schimbarea la Faţă pe Muntele Tabor , singurul munte izolat din Israel, care se află în regiunea Galileea de Jos, la aproximativ nouă kilometri est de Nazaret. Muntele Tabor se mai numeşte Muntele Schimbării la Faţă a lui Hristos.
Cei care au sărbătorit Schimbarea la Faţă a Domnului pe Muntele Tabor povestesc că, în timpul Sfintei Liturghii, se coboară asupra mănăstirii ortodoxe, un nor luminos, care nu are caracteristicile unui nor obişnuit. Norul apare o singură data pe an, întotdeauna în acelaşi loc, în direcţia Nazaretului, şi la aceeaşi vreme, până noaptea târziu.
În popor, această sărbătoare este prăznuită pe data de 6 august şi este privită şi ca începutul toamnei.
Schimbarea la Faţă mai este numită în popor şi Obrejenia, denumire ce vine din slavonă şi înseamnă transformare, schimbare.
În satele româneşti încă mai este păstrat viu spiritul acestei sărbători, de care sunt legate o serie întreagă de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii.
Se spune că aceia care nu ţin această sărbătoare vor fi uscaţi şi gălbejiţi ca florile care de acum încep să se veştejească. Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba.
Despre oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei, se spune că vor muri până la sfârşitul anului.
În această zi nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, că aşa vei fi tot anul. Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă (beţie, tutun, preacurvie, etc.) sigur vor fi vindecaţi. Femeile însărcinate, dacă vor ţine această zi, vor avea o naştere uşoară şi copii sănătoşi.
Biserica a rânduit ca, de sărbătoarea Schimbării la Faţă, să se facă dezlegare la peşte pentru bucuria praznicului, ce are loc în timpul postului Sfintei Marii.
În această perioadă să sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele. Credincioşii duc la biserică prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuvântate de preot şi împărţite celor sărmani. De asemenea, viii nu trebuie să-i uite nici pe cei trecuţi în nefiinţă, ci să facă pomană în amintirea şi pentru sufletul acestora.
Din 6 august, toamna începe să-şi intre treptat, treptat în drepturi. De acum înainte, iarbă nu mai creşte, păsările se pregătesc să plece spre ţările calde, insectele se pregătesc să intre în pământ. Frunzele copacilor încep să ruginească.
Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamnă va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi una mohorâta. În popor se spune că, dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, iarnă care va veni va fi una plină de ninsori.
Este bine ca, până la această dată, ţăranii să termine de cosit şi de adunat fânul. De acum încolo iarbă şi florile doar îmbătrânesc, diminuând calitatea furajului. Acum se culeg şi ultimele plante de leac. În această zi se poate începe şi gustatul boabelor de struguri.
Deşi încă nu sunt coapte şi ţi se sterpezeşte gura de la ele, tradiţia le atribuie un rol vindecător şi se spune că sunt bune de leac pentru cei care au intestinele sensibile, remarcă Antoaneta Olteanu, în volumul ”Spaţiul şi timpul în tradiţiile româneşti”, publicat de editura Paideia, în 2018.
O veche superstiţie spune că nu e bine să te mai scalzi în apele repezi de munte, că apele se răcesc, iar cerbii vin să le spurce şi creşte riscul îmbolnăvirilor. Tot de acum este bine să nu se mai doarmă afară.
”Se răcesc apele. Cerbii le spurcă, urinându-se în ele; de-acum nimănui nu-i mai este îngăduit să se scalde. Se ţine pentru că cel ce va intra în acea zi în apă se va schimba la faţă. Începe să se îngălbenească frunza codrului . Atunci pleacă berzele, purtând rândunelele pe spate. Se serbează în credinţa ca ele să poată trece toate mările fără nici un pericol.
Şerpii, şopârlele şi toate insectele intră în pământ. Care vietate nu va fi intrat până la această zi poate fi omorâtă, în special şerpii. Dacă un tânăr vede un astfel de şarpe şi nu-l omoară, şarpele se va preface în zmeu. Dacă şarpele va fi văzut de o femeie şi nu va fi ucis, el va muri până la anul.
Pe cine doare capul la Schimbarea la faţă, acela un an de zile păţeşte de durere. Probajele le cred bătrânii nişte sfinte lăsate de Dumnezeu pe pământ pentru a face dreptate între oameni.
Multe gospodine se păzesc ca să nu mănânce mere, pere sau perje până la această zi; în această zi însă se pot mânca, deoarece cerul este deschis. La această sărbătoare se dezleagă mâncarea poamei sau a strugurilor, când se şi duc la biserică spre a se sfinţi.
Cel care mănâncă struguri înainte de această zi îşi afuriseşte maţele.
Fetele nu se spală, pentru că altfel părul nu le-ar mai creşte, cum nici iarba nu va mai creşte începând cu această zi de început al toamnei. Se ţine din cauza trăsnetului). Se ţine pentru ars (Speranţia, I, f. 425 v). E rea de ploşniţe; nu se spală nimic în casă.
Era ultima zi când plantele mai erau bune de leac. Se dezleagă mâncarea poamei sau a strugurilor, care sunt duşi la biserică pentru a fi sfinţiţi. Boabele de struguri desprinse de pe ciorchini şi sfinţite se numesc „colivă de struguri“.
Gustatul primei boabe de strugure se făcea după un ritual din care nu lipsea formula de consacrare pronunţată cu voce tare: „Boabă nouă în gură veche!“. Se duc faguri de miere la biserică. Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: Se ţine pentru roadele viilor.
În această zi culeg coarne şi sunt bune pentru femei, la naştere. Cei care vor ţine sărbătoarea le va naşte femeile uşor.
Omul care are dor de ochi se uită după berze, ca dorul să se ducă cu ele. Pescarii era bine să dea de pomană câte o bucată de peşte, ca să aibă noroc la prins, iar ploile de toamnă, care umflau Jiul, să bage mult peşte în bălţile mărginaşe.
La Obrejenie toate buruienile şi florile dau înapoi şi se veştejesc. Cine nu sărbătoreşte acea zi, se usucă şi îngălbeneşte ca şi florile.
Pentru că pleacă berzele în călătorie, nu e bine să plece nimeni în călătorie, că se rătăceşte şi nu mai vine de unde a plecat. E ceas rău. La Obrejenii nu se lucrează din cauză că, atunci când au rane pe ei, se umflă rău şi în urmă mor. E rea pentru lovituri, de friguri.
Toţi copiii trebuie să fie ascultători şi cuminţi, ca să nu fie proboziţi (ocărâţi) în această zi, că vor fi proboziţi tot anul. Gospodarii caută să fie împăcaţi şi împăciuiţi unii cu alţii, căci altfel această sărbătoare îi va probozi şi vor rămânea vrăjmaşi peste an.
Femeile se duc în pădure unde, în pielea goală, culeg alune pentru friguri. Se culeg de pe câmp plantele de leac: avrămeasă, muşeţel, leuştean etc. Adunate în această zi şi după un anume ritual, plantelor şi fructelor le sporea puterea de vindecare a frigurilor şi altor maladii.
În ziua de Obrejenie se ia o crăcuţă cu şapte prune, câteva alune şi se păstrează la un loc neumblat, ca să nu fie stricate de ceva, căci sunt bune de friguri şi de alte boale în cursul anului. Lipesc baligă de vacă pe gard; aceasta este bună spre a se afuma cu ea cei ce suferă de năjit .
Babele descântă de urât în această zi, zicând să se despartă cineva de o fiinţă iubită şi să plece cum pleacă berzele. E bine să se fure flori de tigvă care să se plămădească în apă neîncepută. Din această apă să bea oricine chiar din această zi, ca să fie ferit peste ani de brâncă şi de alte umflături.
Sursa: www.gds.ro
