Mereu printre studenti
Ioana

Ioana

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Astăzi, 10.04.2024, Radio Campus Craiova a fost unul dintre organizatorii Training-ul de Prim-Ajutor, alături de Asociația Studenților Agronomi din Craiova, Asociația Studenților la Drept din Universitatea din Craiova, Organizația Studenților Facultății de Automatică, Calculatoare și Electronică, Asociația Studenților Facultății de Științe Sociale din Craiova și Asociația Studenților Facultății de Științe din Universitatea din Craiova . Scopul principal al proiectului a fost responsabilizarea studenților Universității din Craiova, prin însușirea cunoștiințelor privind efectuarea manevrelor de prim-ajutor în situațiile de urgență.

WhatsApp Image 2024 04 10 at 14.55.27

Le mulțumim partenerilor noștri de la ISU și CCS Craiova pentru deschidere și pentru tot sprijinul acordat în derularea proiectului. Suntem mândrii de studenții noștri de azi, adulții responsabili de mâine!

 

WhatsApp Image 2024 04 10 at 14.55.28

 

WhatsApp Image 2024 04 10 at 14.56.05

Vineri, 29 Martie 2024 10:13

Cum va fi vremea în aprilie

Cum va fi vremea în aprilie ne-au transmis meteorologii, care au emis prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, 1 – 29 aprilie. Potrivit specialiștilor, ziua de 1 aprilie aduce vara în România. Vremea va fi deosebit de caldă în aproape toatã ţara, astfel că valorile termice vor fi cu 12…15 grade peste normalul perioadei din calendar.

De marți înnorãrile se vor accentua în jumãtatea vesticã a ţãrii, unde pe arii extinse vor fi averse însemnate cantitativ, iar la munte va fi lapoviţã sau mãzãriche, însoţite pe alocuri de descãrcãri electrice. Ploile vor fi însoțite de intensificãri ale vântului, iar temperaturile vor fi în ușoară scădere”, au explicat specialiştii ANM. 

Săptămâna 1 – 8 aprilie 2024

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cu excepția regiunilor nord-vestice, unde cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale, regimul pluviometric va fi deficitar, mai ales în sud-vestul teritoriului.

Săptămâna 8 – 15 aprilie 2024

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi excedentare în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 15 – 22 aprilie 2024

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric va fi ușor excedentar, în cea mai mare parte a țării

Săptămâna 22 – 29 aprilie 2024

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.

 

 

 

 

 

Sursa: www.gds.ro

Irina Begu, revenită în circuitul profesionist după aproape şapte luni de absenţă, s-a calificat, joi, în sferturile de finală ale turneului WTA 125 de la Antalya (Turcia). Ea a dispus de croata Tara Wurth cu 7-5, 6-2, după o oră şi 33 de minute.

În primul set, Wurth (21 ani, 493 WTA) a condus cu 5-3, dar Begu s-a mobilizat şi a câştigat cu 7-5, după patru game-uri consecutive. Românca a dominat actul secund, pe care l-a început cu 3-0.

Begu şi-a asigurat un cec de 3.475 de dolari şi 27 de puncte WTA.

În sferturi, Irina Begu o va înfrunta pe slovena Polona Hercog (33 ani, 213 WTA). Românca a învins-o în toate cele patru confruntări anterioare. Ultimul duel a avut loc în optimi la Cleveland, în 2021, când românca s-a impus cu 7-6 (7/5), 7-5.

 

 

 

sursa: www.gds.ro

David JP Phillips va participa, în Aula „Mihai I al României”, la o întâlnire cu studenții UCV. Evenimentul va avea loc la data de 28 martie, ora 12:00.

David JP Phillips are o experiență de peste 20 de ani în public speaking, iar TED Talk-urile sale au strâns peste 11 milioane de vizualizări.El a fost nominalizat, pe poziția a 13-a, în Top Global Gurus al celor mai importanți 30 de speakeri în comunicare.

Universitatea din Craiova este partener al IQ Digital Summit, primul eveniment tech internațional din regiune.

David JP Phillips va participa, în Aula „Mihai I al României”, la o întâlnire cu studenții UCV. Evenimentul va avea loc la data de 28 martie, ora 12:00.

David JP Phillips are o experiență de peste 20 de ani în public speaking, iar TED Talk-urile sale au strâns peste 11 milioane de vizualizări.El a fost nominalizat, pe poziția a 13-a, în Top Global Gurus al celor mai importanți 30 de speakeri în comunicare.

Universitatea din Craiova este partener al IQ Digital Summit, primul eveniment tech internațional din regiune.

David JP Phillips va participa, în Aula „Mihai I al României”, la o întâlnire cu studenții UCV. Evenimentul va avea loc la data de 28 martie, ora 12:00.

David JP Phillips are o experiență de peste 20 de ani în public speaking, iar TED Talk-urile sale au strâns peste 11 milioane de vizualizări.El a fost nominalizat, pe poziția a 13-a, în Top Global Gurus al celor mai importanți 30 de speakeri în comunicare.

Universitatea din Craiova este partener al IQ Digital Summit, primul eveniment tech internațional din regiune.

Cele mai rare flori din România sunt: laleaua pestriță,bujorul românesc,floarea de colț și papucul doamnei.

Avenit primăvara şi au început să se deschidă florile, iată care sunt speciile pe care nu aveţi voie să le rupeti, dacă le întâlniţi în drumeţiile voastre. Martie este luna în care înfloreşte Laleaua pestriţă. Ea se găseşte într-un singur loc în România – şi mai exact în Geoparcul Platoul Mehedinți. Cunoscută local și sub denumirea de „Planta şah”, laleaua pestriță rezistă cel mult 14 zile, iar dimensiunea ei nu depășește 20 de centimetri.

Bujorul

Bujorul românesc care a fost inclus pe lista plantelor ocrotite înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Planta poate fi întâlnită în Oltenia, dar și în Dobrogea şi se deosebește de Bujorul de grădină prin faptul că floarea are mai puține petale, iar frunzele sunt mai adânc sectate.

descărcare 47

Cinci specii de bujori cresc spontan în România, din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova, având un mare potențial biologic și ornamental: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia daurica (ant. Paeonia triternata), Paeonia mascula și Paeonia officinalis subsp. banatica. Ele cresc în rezervații naturale protejate de lege sau izolate în pădurile din Dobrogea.

În România, ideea unei flori naționale a apărut în timpul domniei Regelui Carol I (1839-1914), cunoscut și sub numele de Carol I al României, de-a lungul timpului fiind făcute mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul roșu – Paeonia peregrina – și multe altele. Cu toate acestea, în ciuda tuturor eforturilor, niciuna dintre aceste propuneri nu a fost vreodată acceptată pentru a fi legiferată oficial.

Proiectul „Floarea națională a României” a fost reactivat în iunie 2013, când un grup de horticultori condus de prof. Florin Toma, de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a lansat propunerea ca bujorul să fie declarat, încă o dată, Floare națională a României. S-a considerat că o emblemă florală precum bujorul roșu aprins, simbolul frumuseții, iubirii, fericirii, prieteniei și prosperității, exprimă metaforic întregul spirit adevărat al țării și al poporului ei. Din momentul lansării, inițiativa s-a bucurat de un sprijin puternic, atât la nivel național, cât și internațional.

Aproape zece ani mai târziu, pe 27 septembrie 2022, bujorul a fost declarat, în sfârșit, „Floarea națională a României”, potrivit unui act normativ adoptat de Camera Deputaților, în Parlamentul României.

În cinstea bujorului, considerat acum „element de identitate națională”, primăvara se organizează anual festivaluri și sărbători populare, în mai multe regiuni ale țării, când plantele sunt în plină floare. Tradiționalele Sărbători ale bujorului au loc în fiecare an în localități precum Gura Râului (Sibiu), Comana (Giurgiu), Radomirești (Olt), Plenița (Dolj), Șaru Dornei (Suceava), Rediu (Galați).
Oamenii recită poezii, spun povești sau cântă și dansează pe melodii populare tradiționale, toate legate de bujori și legende despre bujori, îmbrăcați în haine populare tradiționale împodobite cu motive ale bujorului viu colorat. În timpul acestor evenimente horticole naționale, diferite specii de bujori sunt expuse în ghivece, recipiente, modele de grădină sau aranjamente ornamentale. În marile orașe sunt organizate diverse simpozioane științifice dedicate caracteristicilor biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujor.

Floarea de colț

Poate cea mai cunoscută dintre florile din România care sunt ocrotite de lege este Floarea de colţ. Aceasta crește în Munții Carpați, pe versanții abrupți și însoriți.Flora ţării noastre cuprinde şi specii rare de orhidee. Printre ele se regăsesc Sângele voinicului şi Papucul doamnei. Aceasta din urmă se află pe primul loc în lista plantelor ocrotite de lege.

descărcare 48

Floarea de colț (Leontopodium alpinum) este o plantă erbacee reprezentativă pentru vegetația alpină. Tulpina neramificată măsoară între 15 și 30 cm și are dispuse în vârf mici inflorescențe rotunde, galbene, înconjurate de niște frunze albe cu aspect lânos numite bractee, ce au o dispunere stelată. Frunzele, puține la număr, au formă alungită, iar întreaga plantă este acoperită de perișori fini, de culoare argintie, cu rol de protecție.

O putem găsi înflorită între lunile iulie și septembrie, în zonele stâncoase din Carpați, în locuri greu accesibile la altitudini de peste 1600 m.

 

Ca orice alt simbol cunoscut in traditia romaneasca, floarea-de-colt este legata de o legenda populara ce o pune in rolul principal in povestile de dragoste ale tinerilor de la sate. Se spune ca inainte, feciorii cautau superbele flori in masivele Romaniei pentru a demonstra alesei inimii intensitatea si seriozitatea sentimentelor ce le poarta. Odata gasita, floarea-de-colt era luata si dusa norocoasei fete ca simbol al puritatii, iubirii si respectului.

Astazi, florea-de-colt se gaseste pe areale relativ intinse doar in zone dificile, unde accesul turistilor este restrictionat. Totusi, daca esti suficient de norocos o poti admira si pe traseele montane cunoscute din inima Romaniei. 

Laleaua Pestriță

 

images 11

Culorile lalelei pestrițe variază de la alb, mov, roșu închis, roz și lila, iar unele flori pot avea o combinație între aceste culori. Este o plantă delicată, care poate ajunge până la 20 de centimetri înălține. Laleaua pestriță se mai numește și floare de șah și este protejată prin lege, fiind o plantă pe cale de dispariție. Ea înflorește o singură dată pe an, primăvara, în lunile aprilie-mai și stă deschisă până la două săptămâni. Laleaua pestriță provine din Europa și vestul Asiei.

Floarea se găsește extinsă în Europa, dar și în Asia. În România, ea crește în sălbăticie în Lunca Pogănișului din județul Timiș, iar suprafața pe care crește a fost declarată rezervație naturală, în urmă cu 21 de ani.
O mai putem vedea și în Rezervația naturală Pădurea Zamostea-Luncă. Această plantă rară mai crește și în Pădurea Bavna, din satul Fersig, dar poate fi văzută și în Bihor, în Rezervația Naturală Defileul Crișului Repede. Planta crește în zone sălbatice, având nevoie de umiditate. Poate fi văzută în zone de deal din nordul Moldovei sau în zona Carpaților de Curbură.

 

Papucul Doamnei

descărcare 49

Papucul-doamnei (Cypripedium calceolus) este una din cele câteva specii de orhidee sălbatice care înfloresc pe culmile Carpaților. Datorită frumuseții sale și pericolului de dispariție, planta a fost declarată monument al naturii în anul 1938, prin decret regal. Planta face parte din familia Orchidaceae.

În Europa, papucul-doamnei este pe cale de dispariție și se află pe lista plantelor protejate prin lege. Este atât de rară încât s-a încercat înmulțirea sa in vitro și repopularea zonelor istorice, acolo unde specia nu mai există.

Papucul-doamnei are o înălțime de 30-80 cm, frunze late și ovale și flori mari, la care petala inferioară are forma unui „vas” de culoare galben intens; petalele laterale și cea superioară sunt mai înguste și au o culoare roșu-închis spre brun. Este o plantă erbacee și perenă, care se înmulțește prin rizomi.

Planta apare din etajul gorunetelor până în cel al molidului, în luminișuri de pădure mai mult sau mai puțin umbroase, mai ales în habitate de fânețe de munte și dealuri înalte. Preferă solurile calcaroase. Planta se întâlnește în grupuri de exemplare, dar populațiile sunt mici și izolate.

Denumirea latină a plantei, Cypripedium calceolus, provine de la cuvântul grecesc „cypris” (doamna din Cipru, un alt nume dat zeiței Afrodita și care este legat de locul de naștere al acesteia) și latinescul „calceolus”, care înseamnă papuc mic.

În România mai poate fi întâlnită în Bucegi, prin poienile Ceahlăului și Făgărașului și în platourile Apusenilor. În afara spațiului românesc, papucul doamnei apare în Europa Centrală, Himalaya subtropicală și India, dar specia asiatică are diferențe față de cea europeană.

Teatrul pentru Copii şi Tineret “Colibri” a început noul an în forţă. Echipa a anunţat zilele trecute tema ediţiei 2024 a îndrăgitului festival de animaţie stradală “Puppets Occupy Street”. Teatrul demarează şi un proiect nou, în colaborare cu Universitatea de Arte din Târgu Mureş.

Aplicaţiile pentru “Puppets Occupy Street”, ediţia 2024, au fost deschise miercuri şi înscrierile sunt aşteptate până pe 14 aprilie. Teatrul Colibri a anunţat luni, 4 martie, că tema care va inspira festivalul de la finalul verii este Steampunk.

Conform managerului instituţiei, Geo Dinescu, solicitările de participare au început, însă, deja să curgă, semn că festivalul a început să aibă un ecou din ce în ce mai puternic în geografia animaţiei stradale. Şi nu doar pe plan naţional, ci şi în afara graniţelor.
“Dacă ne uităm în Inbox, cred că nici nu ar mai fi nevoie să dăm drumul la aplicaţii, putem face selecţie numai din ce am primit deja. Cel mai important este că avem deja ecou în afara graniţelor”, a menţionat managerul Colibri la Radio Sud Craiova.

Tema ediţiei 2024, primită cu entuziasm de scenografi

Echipa de creaţie a hotărât ca în 2024 să lanseze o nouă provocare către artiştii care îşi doresc să ia parte la festivalul păpuşilor care ocupă strada. Iar tema are o semnificaţie aparte şi pentru Geo Dinescu.

„Lucrăm de ceva timp, nici nu s-a încheiat bine ediţia de anul trecut că am şi început să lucrăm la ediţia 2024. Propunem un nou stil, unul nu neapărat mai puţin întâlnit în România, dar mai greu de abordat. Scenografii sunt foarte încântaţi şi eu la fel. În 2016, când am regizat şi am semnat şi scenografia primei mele piese, a fost chiar în acest stil propus pentru ediţia Puppets din 2024, Steampunk. Există o reminiscenţă, ne place acest stil şi promitem că va fi o ediţie foarte specială”, a mărturisit aceasta. „De fiecare dată, încercăm să creăm noi perspective vizuale şi noi orizonturi artistice, astfel încât să nu plictisim”.
Perioada festivalului rămâne aceeaşi, 25 august-1 septembrie.

Noi premiere şi colaborare cu Târgu Mureş

Teatrul pregăteşte, totodată, noi premiere, anunţând mai multe surprize pentru public. Printre proiectele importante se numără o nouă colaborare cu o instituţie din ţară.

„Vom începe un nou proiect, cu Universitatea de Arte din Târgu Mureş, pe nume “Student Internship”, în cadrul căruia vom aduce mai multe spectacole. Primul este “Alice în Ţara Minunilor”, în regia Adei Milea. Vom anunţa curând data. Între 20 şi 27 martie vom avea Săptămâna Teatrului, după care va urma Student Internship”, a menţionat managerul teatrului.

Colibri are, de câţiva ani, şi o colaborare cu Teatrul ACT din Bucureşti, prin intermediul căreia publicul de teatru din Craiova are oportunitatea de a viziona spectacole ale acestui teatru pe scena instituţiei noastre.

Geo Dinescu menţionează că planurile sunt multe şi că echipa îşi doreşte să implementeze cât mai multe proiecte noi, care să apropie şi mai mult micul, dar şi marele public de teatru. „În fond, de la noi pleacă educaţia teatrală. Dacă noi nu i-am educa pe copii, nu ar şti cum să se comporte la teatru când cresc”, spune managerul Teatrului Colibri.

 

 

 

sursa: www.dgs.ro

Marți, 05 Martie 2024 11:57

Ziua Mondială a Eficienței Energetice

Anual, pe 5 martie, este marcată Ziua Mondială a Eficienței Energetice, zi care a fost instituită în anul 1998 cu scopul de a evidenția necesitatea utilizării durabile și raționale a energiei.
Creșterea eficienței energetice se bazează pe optimizarea proceselor de producție și a consumului de energie, utilizarea surselor de energie regenerabile în locul combustibililor fosili și promovarea consumului și reciclării responsabile, printe altele.
Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate de a aduce în discuție eficiența energetică care prezintă beneficii multiple pentru operatorii economici şi consumatorii de energie şi constituie un pilon central al economiei, fiind necesară responsabilizarea factorilor decizionali privind politicile şi măsurile active pentru creşterea eficienţei energetice, în vederea atingerii ţintelor naţionale în domeniu.

Eficiența energetică se referă la modalitățile prin care putem obține aceleași beneficii (lumină, încălzire, mișcare etc.) folosind mai puțină energie. Aceasta acoperă diverse aspecte, de la automobilele eficiente și becurile economice, până la practici industriale îmbunătățite și izolarea mai bună a caselor. Economisirea energiei nu doar că ajută la conservarea resurselor, ci și la economisirea banilor.

Astfel, Ziua Mondială a Eficienței Energetice este un moment propice pentru a reflecta asupra modurilor de a utiliza energia într-un mod durabil și rațional. Este important ca guvernele, companiile și instituțiile să se angajeze în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar fiecare individ poate contribui la acest efort.

Iată câteva practici care promovează utilizarea durabilă a energiei:

Folosirea bicicletei sau mersul pe jos în locul transportului cu mașina, în special pentru deplasările scurte.
Utilizarea transportului în comun pentru a reduce impactul asupra mediului.
Participarea la activități recreative care generează emisii scăzute de gaze, cum ar fi alergarea, rolele sau înotul.
Achiziționarea de produse electronice fabricate de companii care respectă standardele de protecție a mediului.
Utilizarea becurilor economice, care au o durată de viață mai lungă și consumă mai puțină energie, contribuind astfel la economii semnificative pe termen lung.

Studenții Facultății de Agronomie, voluntari în cadrul Asociației Studenților Agronomi din Craiova marchează această zi prin organizarea unui Concurs de Proiecte ce va avea loc în această seară, La Facultatea de Agronomie, sala 126, ora 19:00. 

Echinocţiul din luna martie marchează în multe culturi venirea primăverii. Oamenii sărbătoresc renaşterea naturii prin diverse tradiţii şi festivaluri, unele dintre ele datând de mii de ani.

După restricţiile impuse de pandemie, aşteptăm mai mult ca oricând venirea primăverii. Un restart, un moment de revenire la tot ce e viu, verde, liber. Un imbold de-a ne relua vieţile treptat, de unde le-am lăsat acum un an, când am privit primăvara de la geam. Un sentiment pe care lumea nu l-a mai avut atât de pregnant decât după marile încercări ale istoriei, precum războaie, cataclisme ori molime.

Dar această înnoire şi renaştere a naturii a fost celebrată de fiecare dată, indiferent de cât de grei ori uşori ne-au fost anii, încă din Antichitate şi chiar mai înainte de ea, din timpuri imemoriale. Căci omul, mereu aflat în conexiune cu pământul şi dependent de roadele sale, a preaslăvit forţele nevăzute care făceau câmpurile să înverzească, pomii să înflorească şi păsările să cânte. Iată ce ritualuri închinăm şi astăzi primăverii, în semn de bun-venit.

 

Mărţişorul, o sărbătoare regională

3 pom inflorit martiso rshutterstock 354899999 jpg jpeg

Românii se mândresc cu sărbătoarea Mărţişorului, un obicei milenar, a cărui geneză trebuie căutată la romani, care consacrau prima zi a lunii martie lui Marte, zeul războiului, al forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii. La noi, sărbătoarea era ţinută în zona Maramureşului şi a Bucovinei de nord, extinzându-se în spaţiul balcanic până la graniţa Bulgariei cu Grecia. Iată de ce, tot la 1 martie, bulgarii sărbătoresc Martenitsa şi poartă podoabe împletite din aţă albă şi roşie tocmai până la finalul lunii ori până când văd o barză, o rândunică sau un copac înflorit. Chiar şi bărbaţii însuraţi poartă martenitsa, la şoseta dreaptă. Astfel, vor s-o îmbuneze pe Baba Marta, o bătrână ţâfnoasă şi schimbătoare ca primele zile de primăvară (vezi Baba Dochia la noi, care îşi leapădă pe rând cojoacele).

În Macedonia, mărţişorul este purtat numai de copii, până pe 9 martie, după care, la fel ca la noi, îl leagă de creanga unui pom fructifer pentru ca acesta să rodească din belşug. Tradiţia lor mai spune că mărţişoarele sunt şi repere pentru rândunicile care aduc daruri de Paşte.

Pagina 1 din 234