Mereu printre studenti
Adda

Adda

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În fiecare an, la 25 martie, odată cu sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, este sărbătorită Ziua Poliţiei Române. Ziua nu a fost aleasă întâmplător pentru că între instituţia poliţienească şi momentul Bunei Vestiri, evocat în Noul Testament, există o legătură. Pe primul steag al instituţiei care a purtat în trecut denumirea de Agie se găseşte scena în care Maica Domnului primeşte de la înger – Buna Vestire.

Ziua Poliţiei Române se sărbătoreşte pe 25 martie, din anul 2002, fiind instituită prin articolul 49 din Legea nr. 218/23 aprilie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Primele atestări ale Poliţiei Române datează din vremea lui Neagoe Basarab. Mihai Viteazul este amintit de istorici ca fiind cel care a creat Agia, denumirea veche a Poliţiei. În vremea lui Mihai Şuţu s-a reorganizat pazei Capitalei, s-a decis emiterea primelor acte de identitate şi s-au lat măsuri în ceea ce priveşte reglementarea portului armelor. Abia în anul 1806, organele responsabile cu paza şi ordinea în Bucureşti au primit denumirea de Poliţie. În vremea lui Tudor Vladimirescu se acordau scutiri de taxe şi impozite pentru cei însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor. Atribuţiile poliţiei au fost  extinse prin Regulamentele organice.

În Vechiul Regat, instituţia care avea atribuţii poliţieneşti până la revoluţia din 1848 era Agia, care funcţiona în capitalele Bucureşti şi Iaşi, iar la conducerea ei se afla un agă, cuvânt de origine turcească care, potrivit DEX, desemnează comandantul pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şeful agiei.

Drapelul Poliției

În 1822, Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn pământean al Ţării Româneşti (1822-1828), i-a înmânat Marelui Agă, Mihăiţă Filipescu, şeful poliţiei din acele vremuri, primul drapel al Agiei, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti. Confecţionat din mătase de culoare galben-crem, acesta înfăţişa, pe o faţă, un chenar de aur cu o ghirlandă tot din aur, în interiorul căreia se afla o acvilă cruciată neagră, care se sprijinea pe un munte de culoare verde. Ghirlanda era timbrată cu o coroană regală, în spatele ei încrucişându-se tuiuri, drapele, buzdugan, stindarde, lănci, săbii, puşti, topoare, tobe. Sub acvilă se afla o inscripţie, care atesta realizarea acestui drapel, iar sub această inscripţie se afla o balanţă. În colţurile din partea superioară, erau ilustrate luna şi soarele. Pe cealaltă faţă a drapelului erau ilustrate aceleaşi obiecte, cu excepţia interiorului ghirlandei, unde era înfăţişată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).

Prin înmânarea acestui steag al Agiei, în anul 1822, s-a legalizat funcţionarea acestei instituţii, acesta fiind un moment de referinţă în istoria sa. Prin Regulamentele Organice din anul 1831, Agia a devenit Poliţie şi astfel a fost creată Poliţia din Capitală, cu atribuţii asemănătoare celor actuale. Competenţele poliţiei au fost extinse începând cu Legea de organizare a poliţiei, emisă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929).

În timpul Revoluției de la 1848 a apărut Instituţia şefului poliţiei Capitalei. Pentru prima dată, în 1850, Ghica Vodă a emis  “Cronica poliţienească” care conţinea 158 de articole. Astfel erau stabilite sarcinile “înaltei poliţii” şi „obişnuitei poliţii”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti. Instituţia a continuat să se reorganizeze în următorii ani. În vremea lui Cuza a apărut  Legea de organizare a poliţiei , iar în 1929  a fost emisă Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului  prin care  competenţele organelor de poliţie au fost extinse.

În vremea regimului Ceauşescu, poliţia s-a transformat în Miliţie. Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 s-a înfiinţat Miliţia.

După Revoluţie, prin decret, pe 27 decembrie 1989, s-a reînfiinţat Poliţia Română.

În prezent, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române sunt legiferate de Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, care stipulează, la art. 1, că „Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii”.

Sursa: alba24.ro 

Un vulcan din Islanda care expulzează lavă de vinerea trecută ar putea continua să erupă ani de zile, devenind o potenţială nouă atracţie turistică pe insula cunoscută pentru minunile sale naturale, relatează Reuters.

Mii de islandezi s-au adunat la locul erupţiei în peninsula Reykjanes, la circa 30 de kilometri sud-vest de capitală, sperând să asiste la “fântânile” de lavă şi chiar să gătească la magma fierbinte.

Filmările realizate cu ajutorul dronelor arată lava bolborosind şi stropind la ieşirea din micul crater din apropierea muntelui Fagradalsfjall, în mijlocul magmei gri solidificate ce elibera abur în atmosferă.

“Este o atracţie turistică perfectă”, a declarat Thorvaldur Thordarson, profesor de vulcanologie la Universitatea din Islanda, pentru Reuters.

“Cu avertismentul, totuşi, ca turiştii să nu se apropie prea mult”, a mai spus el.

Sursa: stirileprotv.ro 

Procurorii generali din 12 state americane au acuzat miercuri Facebook şi Twitter că nu iau măsuri suficiente pentru a opri răspândirea de informaţii false că vaccinurile împotriva Covid-19 sunt nesigure, transmite Reuters.

Într-o scrisoare adresată directorului general al Facebook Mark Zuckerberg şi directorului general al Twitter Jack Dorsey, procurorii generali democraţi au afirmat că persoane care sunt împotriva vaccinurilor, care nu au experienţă medicală şi care sunt deseori motivate de interese financiare, s-au folosit de platformele lor pentru a minimiza pericolul Covid-19 şi a exagera riscurile vaccinării.

Aceştia au cerut ambelor companii să îşi întărească regulile comunităţii lor prin eliminarea sau semnalizarea dezinformărilor referitoare la vaccinuri.

Scrisoarea afirmă că opozanţii vaccinurilor controlează 65% din conţinutul anti-vaccin de pe Facebook, Instagram şi Twitter şi că au peste 59 de milioane de urmăritori pe aceste platforme şi pe YouTube.

De asemenea, scrisoarea mai afirmă că unele acţiuni de dezinformare au ca ţintă persoane de culoare şi alte comunităţi, în rândul cărora rata de vaccinare este mai scăzută.

”Având în vedere dependenţa opozanţilor vaccinurilor de platformele dumneavoastră, deţineţi o poziţie unică pentru a preveni răspândirea dezinformării despre vaccinurile împotriva coronavirusului, care reprezintă o ameninţare directă pentru sănătatea şi siguranţa a milioane de americani din statele noastre şi care ne va prelungi drumul spre recuperare, afirmă  scrisoarea.

Purtătorul de cuvânt al Facebook, Dani Lever, a declarat că compania a eliminat milioane de dezinformări referitoare la Covid-19 şi vaccinuri şi încearcă să combată ”reticenţa faţă de vaccinuri”, îndrumând în mod regulat utilizatorii către informaţii de la autorităţile sanitare.

Twitter a declarat că a eliminat peste 22.400 de tweet-uri în legătură cu politica sa faţă de postările legate de Covid-19 şi că prioritizează eliminarea conţinutului care ar putea provoca daune ”în lumea reală”.

Scrisoarea de miercuri a fost semnată de procurorii generali din Connecticut, Delaware, Iowa, Massachusetts, Michigan, Minnesota, New York, Carolina de Nord, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island şi Virginia.

Zuckerman, Dorsey şi Sundar Pichai, şeful executiv al Alphabet, compania mamă a Google, urmează să fie audiaţi, joi, în faţa a două subcomitete ale Camerei Reprezentanţilor, despre combaterea dezinformării online.

Pandemia de coronavirus a îmbolnăvit peste 124 de milioane de oameni din întreaga lume şi a provocat peste 2,7 milioane de decese.

Sursa: www.news.ro 

Ziua de 25 martie este foarte importantă pentru Biserica Ortodoxă întrucât se sărbătorește „Buna Vestire” sau „Blagoveștenia”, așa cum mai este numită în popor, fiind marcată cu cruce roșie în calendarul creștin-ortodox.

Buna Vestire este prima sărbătoare închinată Maicii Domnului și reprezintă praznicul în amintirea momentului în care Arhanghelul Gabriel i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Iisus din Nazaret.

Data acestei sărbători nu a fost întotdeauna 25 martie și a variat la început. Anumiți creștini o prăznuiau la data de 5 ianuarie, în Ajun de Bobotează, iar alții o sărbătoreau la 18 decembrie.

Anual, pe data de 25 martie, creștinii prăznuiesc prima sărbătoare închinată Maicii Domnului, în amintirea zilei în care Arhanghelul Gabriel a prevestit pentru Fecioara Maria că îl va naște pe Iisus Hristos. În popor, această sărbătoare poartă și denumirea de „Blagoveștenia”.

Inițial, data acestei sărbători a variat, însă acum este sărbătorită cu nouă luni înainte de Crăciun, adică Nașterea Domnului Iisus Hristos (25 decembrie).

S-a decis ca în Răsărit această sărbătoare să fie prăznuită în data de 25 martie și așa a rămas până în prezent. Decizia a venit după ce data de 25 decembrie a fost stabilită ca fiind Nașterea Domnului, în jurul secolului al V-lea. Papa Leon al II-lea a introdus „Blagoveștenia” sau „Buna Vestire” la Roma, iar din secolul al IX-lea creștinii catolici au început să o prăznuiască anual pe 25 martie.

Fecioară Maria a fost chemată să-l zămislească pe Fiul lui Dumnezeu, motiv pentru care această sărbătoare are o semnificație aparte pentru creștini. Buna Vestire făcută Fecioarei a inaugurat împlinirea făgăduințelor și pregătirilor pentru venirea lui Iisus Hristos. Astfel, Fecioara Maria a devenit Născătoare de Dumnezeu.

Unde a avut loc Buna Vestire

Buna Vestire a avut loc în Nazaret, lucru pe care îl susțin Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică, singura diferență fiind dată de locația în care s-a întâmplat minunea.

Catolicii sunt de părere că această minune a avut loc la Bazilica Bunei Vestiri. Pe de altă parte, ortodocșii susțin că Buna Vestire s-a întâmplat la Biserica Ortodoxă Grecească a Bunei Vestiri.

Ca orice sărbătoare de o importanță majoră pentru creștini, Buna Vestire vine cu o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții specifice pentru a avea noroc tot restul anului. În același timp, sărbătoarea se mai numește și „Ziua Cucului”, lucru dat de tradiția specifică în anumite zone, unde fetele nemăritate întreabă cucul când se vor căsători.

Sursa: www.fanatik.ro 

Oamenii de știință tocmai au descoperit în celulele umane o structură (organit) necunoscută anterior. Denumit neoficial organitul „Frodosom”, după hobbitul erou din „Stăpânul inelelor”, această structură fără membrană poate juca un rol în răspândirea metastazelor osoase sau a cancerului din alte părți ale corpului către oase, potrivit unui nou studiu citat de Live Science.

Cu toate acestea, „Frodosom” nu este deloc rău pentru că ar coordona legături foarte importante în interiorul celulei, dar și între celule. Prin urmare, joacă probabil un rol important, dar încă necunoscut, în funcționarea celulelor.

„Acest organit este diferit față de oricare altul cunoscut până acum”

„Acest organit este diferit față de oricare altul cunoscut până acum”, a declarat pentru Live Science Yibin Kang, profesor de biologie moleculară de la Universitatea Princeton din New Jersey, co-autor al studiului. „Speranța mea este că va fi la fel de importantă ca alte organite, poate una dintre cele mai importante.”

Kang și echipa sa au descoperit accidental această nouă structură

Kang și echipa sa au descoperit accidental această nouă structură în timp ce studiau o genă numită DACT1, legată de dezvoltarea osoasă timpurie și apariția cancerului. Activarea genei DACT1 pare să contribuie la răspândirea celulelor canceroase.

Cercetătorii au folosit o proteină fluorescentă

Pentru a înțelege de ce, cercetătorii au folosit o proteină fluorescentă, apoi au urmărit unde a mers proteina și ce a făcut. La microscop, au văzut că proteina DACT1 s-a condensat, împreună cu alte substanțe misterioase, în ceea ce arăta asemenea unor picături de ulei în apă – „Frodosomi”. Aceste structuri nu sunt definite de o membrană solidă, ci sunt mai degrabă fluide și au proprietăți fizice care le permit să se separe de restul citoplasmei celulei.

Frodosomul joacă un rol în a doua fază a răspândirii tumorii osoase

Grupul lui Kang a descoperit că frodosomul joacă un rol în a doua fază a răspândirii tumorii osoase. Este rău în contextul cancerului, dar joacă probabil un rol important și în celulele sănătoase, a spus Kang. El și echipa sa speră acum să afle care este funcția lui normală.

Cercetătorii au descoperit frodosomi în celulele de cancer de sân

Cercetătorii au descoperit frodosomi în celulele de cancer de sân și de cancer de prostată care s-au metastazat până la os, dar aceste organite apar și în celulele umane sănătoase, inclusiv celulele pulmonare.

Este prea devreme pentru a spune dacă structura va ajuta în dezvoltarea unor noi tratamente pentru metastaze, dar descoperirea este cu siguranță un „fenomen nou, interesant”, a spus Kang.

Sursa: www.gds.ro 

Ca şi în anii precedenţi, preşedintele Klaus Iohannis a dorit să dea un semnal, în Luna Pădurilor, despre importanţa conservării fondului silvic existent, extinderea împăduririlor pe terenurile nisipoase, ameninţate de deşertificare şi pe cele slab productive. Ieri, atât preşedintele ţării, cât şi premierul Florin Cîţu şi mai mulţi miniştri – Barna Tanczos (Mediu), Cseke Attila (Dezvoltare), Nicolae Ciucă (Apărare), Adrian Oros (Agricultură) s-au aflat la Dăbuleni, unde campania naţională de împădurire, finanţată prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, a fost declanşată şi va avea extensie în perioada imediat următoare. Au mai fost prezenţi Cosmin Vasile (preşedintele Consiliului Judeţean Dolj), Mihai Neaţu (vicepreşedintele CJ Dolj), Daniel Drîgnei (directorul Direcţiei Silvice Dolj), prefectul de Dolj, Nicuşor Roşca, consilieri judeţeni şi locali. Statistica atestă că cca 100.000 de ha din Dolj sunt afectate de fenomenul deşertificării, prin tăierile iraţionale de perdele de protecţie şi păduri, după retrocedarea acestora celor consideraţi îndreptăţiţi de lege. A fost o zi perturbată de fenomene meteo (ninsoare şi chiar grindină răzleaţă), dar cu toate acestea, la nivel simbolistic, mesajul preşedintelui a fost unul subînţeles. 

Prezentarea situaţiei de fapt, la Dăbuleni a fost prezentată de directorul Direcţiei Silvice Dolj,  Daniel Drîgnei, care a expus fenomenul degradării continue a solului, din cauza defrişărilor făcute fără discernământ, timp de foarte mulţi ani.  Preşedintele României, Klaus Iohannis, a cerut lămuriri suplimentare: “Aş vrea să ştiu, dacă oamenii au fost convinşi să facă împăduriri pe aceste terenuri şi vin cu un angajament: autorităţile locale să vină cu terenurile disponibile pentru împădurire, iar noi vom veni cu fondurile necesare “. Prefectul de Dolj,  Nicuşor Roşca, a răspuns: “La nivel judeţean, ne întâlnim periodic pentru a discuta pentru identificarea de terenuri, iar până în prezent am văzut foarte mulţi proprietari care şi-au dat acordul în acest sens”. Înainte de a începe acţiunea de plantare, oficialităţile au dat scurte declaraţii.

 

Klaus Iohannis: “Programul dispune de fonduri de 1,5 miliarde de euro”

Primul care a luat cuvântul a fost Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor. “În anii trecuţi, aici, la Dăbuleni, s-au salvat aproximativ 3.500 de ha. Acum, venim printr-un proiect ambiţios, de reîmpădurire, prin PNRR. S-a spus că este o misiune aproape imposibilă, dar sunt convins că vom reuşi”, a precizat acesta. Preşedintele ţării,  Klaus Iohannis, a expus mai pe larg proiectul: “În 2020, Administraţia Prezidenţială a patronat programul de împădurire “O pădure cât o ţară”, prin care s-au plantat, la nivel naţional, peste 50 de milioane de puieţi, iar anul acesta ne dorim să depăşim acest număr. Deşertificarea este o realitate, în fiecare an pierzând, prin deşertificare, cca 1.000 de ha. Ne dorim un mediu curat. Programul dispune de fonduri de 1,5 miliarde de euro, iar reîmpădurirea trebuie să meargă mai departe, ca şi stoparea tăierilor ilegale de masă lemnoasă”. Ultimul care a luat cuvântul a fost premierul  Florin Cîţu: “Suntem la Dăbuleni, într-o zonă supusă grav deşertificării. La acest moment, România are o medie de cca. 29% suprafaţă cu pădure, în timp ce media europeană este undeva la 38%. Vrem să depăşim 40%. Vom aloca toate fondurile necesare”.

Declaraţii ale Preşedintelui României

După scurtele declaraţii, s-a trecut la plantare, pe o vreme care a devenit potrivnică, începând să ningă şi să cadă şi grindină, iar la finalul acţiunii preşedintele Klaus Iohannis a răspuns întrebărilor presei. Totul s-a axat pe situaţia generată de COVID – 19. iată câteva din răspunsurile preşedintelui: “Trebuie să respectăm măsurile de restricţie impuse, iar acolo unde va fi cazul acestea vor fi suplimentate. De asemenea, trebuie accelerat procesul de vaccinare, dozele de vaccin fiind asigurate. Nu avem în calcul un lockdown”; “În ceea ce priveşte învăţământul, cred că propunerea ministrului Educaţiei, de comasare a vacanţelor de Paşte – cel catolic şi ortodox – este binevenită”; “Îmi doresc ca de Paşte lumea să poată merge la Biserică”; “Nu putem vorbi de o măsluire a datelor în ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de COVID – 19, ci doar de o interpretare a metodelor de calcul”.

Sursa: cvlpress.ro 

 

Miercuri, 24 Martie 2021 09:20

De vorbă cu Caphyon

Evenimentul este organizat de Caphyon, Informatica-UCV şi Universitatea din Craiova.
Se va desfăşura online pe us02web.zoom.us, miercuri, 24 martie 2021, începând cu ora 16.00 UTC+02, cu participare gratuită.

Public: Oricine, cu sau fără cont de Facebook.

Evenimentul online „De vorbă cu Caphyon” promovează produse şi tehnologii, internship-uri şi oferte de muncă.

https://www.caphyon.ro/cariere

Sunt invitați sa participe studenți, profesori și oricine este interesat.

ZOOM: https://us02web.zoom.us/j/82566483195...

Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu şi Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea şcolilor la intrarea localităţilor în carantină şi nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare, fiind publicat marţi seară în Monitorul Oficial.

Ordinul nou prevede că “scenariul de funcţionare al unei unităţi de învăţământ se va actualiza săptămânal, cu referinţa în fiecare zi de vineri, în funcţie de evoluţia epidemiologică, cu excepţia situaţiei în care localitatea intră în carantină”, scrie News.ro.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, marţi, că se va modifica ordinul comun cu Ministerul Sănătăţii, astfel încât cursurile ”faţă în faţă” să nu se mai suspende la atingerea incidenţei de la 6 mie, ci doar la intrarea în carantină.

”Vor merge la şcoală până la instituirea carantinei. Vor merge la şcoală cu restricţiile deja cunoscute, în conformitate cu scenariul. Vom modifica ordinul de ministru cu sintagma: «şcolile intră în online la intrarea în carantină»”, a anunţat, marţi, ministrul Sorin Cîmpeanu.   

scenariu

 

 

Sursa: www.stirileprotv.ro

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că vacanţa de primăvară va fi prelungită şi că va dura din data de 2 aprilie până în 4 mai. Examenul de bacalaureat va avea loc la datele stabilite, însă Evaluarea Națională se va decala şi va avea loc în perioada 5-8 iulie. Ulterior, la Antena 3, ministrul a precizat că actualul an şcolar se va încheia în 2 iulie, în loc de 18 iunie, cum era programat iniţial. Consiliul Naţional al Elevilor consideră că decalarea Evaluării Naţionale şi creşterea duratei vacanţei de Paşte la aproape o lună va conduce la apariţia unei rupturi în procesul educaţional şi în ritmul de învăţare al fiecărui elev, fapt ce va avea consecinţe dezastruoase asupra rezultatelor de la examenele naţionale. De asemenea, dezaprobă decizia Ministerului Educaţiei ca şcolile să rămână deschise şi după depăşirea pragului de incidenţă a cazurilor de COVID-19 de 6 la o mie de locuitori şi reclamă lipsa de consultare.

UPDATE - Ulterior, la Antena 3, ministrul a explicat: ”Este vorba de o prelungire a vacanţei de primăvară cu două săptămâni. Calendarul valabil până acum prevedea o vacanţă de Paşte rit catolic între 2 şi 11 aprilie. De asemenea, prevedea o vacanţă pentru Paştele ortodox la finalul lunii aprilie până la data de 9 Mai. Deci aveam două vacanţe de primăvară separate de două săptămâni de cursuri. Introducând o vacanţă în aceste două săptămâni de cursuri, practic am scurtat vacanţa de vară. Am transferat două săptămâni din vacanţa de vară în vacanţa de primăvară”.

Cîmpeanu a detaliat cum se va modifica structura actualului an şcolar.

"Semestrul doi în loc să se încheie pe data de 18 iunie se încheie pe data de 2 iulie. Examenul de bacalaureat se va derula exact la aceleaşi date planificate. Examenul de evaluare naţională pentru elevii claselor a 8-a în loc să înceapă pe 22 iunie, imediat după sărbătoarea de Rusalii de pe 21 iunie, va începe pe data de 5 iulie, este o diferenţă de două săptămâni. De asemenea, această adaptare a calendarului are avantajul de a putea organiza evaluările pentru clasa a 4-a şi a 6-a şi chiar pentru clasa a 2-a chiar dacă le mutăm din luna aprilie în luna mai. Are avantajul de a putea organiza pretestările pentru testele Pisa care se vor organiza anul viitor. Are foarte multe avantaje. Are dezavantajul pentru că duce anul şcolar cu două săptămâni mai târziu. Deci practic, micşorează vacanţa de vară cu două săptămâni", a declarat ministrul Educaţiei.

ŞTIREA INIŢIALĂ - ”Am propus modificări în structura anului şcolar. Propunând o vacanţă de primavără din 2 aprilie – 4 mai va cuprinde perioada sărbătorilor pascale catolice şi ortodoxe. Vacanţa de primăvara prelungită cu trei săptămâni, începând cu 2 aprilie până pe 4 mai. Astfel, perioada lunii aprilie, care este cea mai critică din perspectivă epidemiologică va beneficia de o scădere a mobilităţii”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Potrivit acestuia, al doilea avantaj este că examenul de bacalaureat se păstrează la datele planificate, cu prezenţă fizică, în perioada 28 iunie – 1 iulie probele scrise.

Singura diferenţă este că se vor echivala competenţele, cu excepţia celor din promoţiile anterioare care vor susţine competenţele digitale.

”Alt avantaj se regăseşte în păstrarea datelor pentru evaluarea la clasele a 4 şi a 6. La clasa a 2 vor fi programate în luna mai. Vom acorda importanţa cuvenită pretestărilor pentru PISA. Decalăm examenul de Evaluare Naţională, se va derula în perioada 5 iulie – 8 iulie, urmând ca admiterea în liceu să se facă după 8 iulie. Se păstreează toate datele iniţiale pentru titularizare şi definitivat”, a mai anunţat Sorin Cîmeanu.

Ministrul a precizat că ”suntem într-o situaţie în care e nevoie de decizii care să producă cât mai puţine perturbări”.

”Şcolile trebuie să se închidă ultimele dacă e nevoie. Nu considerăm îndreptăţită închiderea şcolilor şi lăsarea deschisă a altor locaţii”, a mai declarat Sorin Cîmeanu, precizând că a semnat ordinul care prevede intrarea în online a unităţilor de învăţământ doar la intrarea în carantină a localităţilor.

Ministrul a precizat, răspunzând unor întrebări, că decizia nu este luată pentru Bucureşti.

”Se ia la nivel naţional pentru orice localitate. Depăşirea pragului de 6 la mie nu generează intrarea în online a şcolilor”, a mai declarat ministrul. 

Răspunzând unor întrebări, Sorin Cîmpeanu a precizat că durata anului şcolar nu va fi prelungită. 

 Sursa: www.news.ro 

Liceenii au susţinut ieri simularea celei de a doua probe scrise a bacalaureatului, proba obligatorie a profilului. În Dolj, la această simulare prezenţa a scăzut de la 68,63% cât a fost la prima probă la 65,72 %. Au fost cinci licee la care au participat maximum 15% dintre elevi.

În funcţie de profilul la care studiază, liceenii au susţinut, ieri, simularea bacalaureatului la istorie sau la matematică. În Dolj, la această evaluare au lipist 1.684 de elevi. Cei mai mulţi dintre cei care au absentat, respectiv 1.467 elevi, susţineau evaluarea la matematică.


„Nu am avut elevi care să fie eliminaţi pentru tentativă de fraudă. Prezenţa a fost de 65,72%, mai mică decât la prima probă scrisă. La nivelul judeţului au fost prezenţi 3.228 de elevi şi au lipsit 1.684 elevi. Pe discipline, la istorie au fost 1.289 de elevi înscrişi dintre care s-au prezentat 1.072 elevi şi au lipsit 217 elevi. Prezenţa la istorie a fost de 83,17%. La matematică au fost înscrişi 3.623 de elevi din care au fost prezenţi 2.156 elevi şi au lipist 1.467 elevi, prezenţa fiind de 59,51%”, a precizat inspectorul şcolar general adjunct, Mihaela Jianu.

Sursa: www.gds.ro 

Pagina 7 din 111