În anul universitar 2019 - 2020, bursele vor fi astfel:
- Bursa socială - 580 Lei
- Bursa de merit - 700 Lei
- Bursa de performanță - 900 Lei
Ieri, în şedinţa ordinară, aleşii judeţeni au aprobat în unanimitate protocolul de cooperare dintre Consiliul Judeţean Dolj şi Universitatea din Craiova – Facultatea de Agronomie în vederea organizării celei de-a XV-a ediţii a Conferinţei internaţionale „Agricultura durabilă – Agricultura viitorului”.
„Facultatea de Agronomie a Universităţii din Craiova a comunicat Consiliului Judeţean Dolj, faptul că va organiza în perioada 7 – 8 noiembrie 2019, cea de-a XV-a ediţie a Conferinţei mai sus menţionată. Acest eveniment, organizat în colaborare cu Ege University – Faculty of Agriculture of Izmir din Turcia, va marca aniversarea a 72 de ani de învăţământ superior în Oltenia, Facultatea de Agronomie, reprezentând cea mai veche instituţie de învăţământ superior din sud-vestul României, piatra de temelie a Universităţii din Craiova”, a precizat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj.
Conform adresei menţionate, la acest eveniment de o deosebită importanţă academică vor participa 250 de invitaţi din ţară şi străinătate, printre care şi cinci invitaţi de onoare, specialişti de prestigiu din Polonia, Serbia, Germania şi Turcia.
Sursa: www.cvlpress.ro
Samsung şi IBM au anunţat azi, 31 octombrie, în cadrul conferinţei Samsung Developer o platformă comună care înglobează capabilităţile IBM Cloud, capabilităţi ce au la bază inteligenţa artificială şi ofertele mobile Samsung.
Pentru prima oară, inovaţiile în cloud ale IBM şi ecosistemul Galaxy de la Samsung, incluzând aici tablete, smartphone-urile şi ceasurile Galaxy vor începe să lucreze împreună. Platforma este gândită cu scopul de a îmbunătăţi mediul de lucru pentru poliţişti, pompieri, paramedici etc. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, aproape 3 milioane de decese au loc în fiecare an din cauza accidentelor de muncă. Guvernele şi companiile simt nevoia din ce în ce mai mare să gândească sisteme care să protejeze angajaţii care lucrează în condiţii de stres ridicat. Bazată pe IBM Cloud, noua platformă va permite clienţilor să monitorizeze în timp real semnele vitale ale angajaţilor, inclusiv frecvenţa cardiacă şi activitatea fizică, pentru a determina dacă respectivele persoane au nevoie de ajutor. De exemplu, având ceasuri Samsung, cu senzori biometrici şi smartphone-uri Galaxy compatibile 5G, conectate la platformă, companiile vor putea accesa indici de siguranţă în timp real. Platforma urmăreşte în mod constant semnele vitale, precum şi alţi indicatori cheie, şi avertizează instant managerii dacă intervine orice fel de schimbare în aceste date, schimbare care poate însemna că utilizatorul este în pericol sau suferă de un atac de cord, extenuare din cauza căldurii sau orice alt element susceptibil de a-i pune viaţa în pericol. Platforma transmite datele managerilor în aşa fel încât aceştia să poate lua decizii cât mai repede şi eficient în caz de urgenţe. Pe această nouă platformă, dispozitivele Samsung Galaxy pot fi folosite aproape oriunde. Acestea pot fi personalizate pentru a rezista în medii periculoase, precum cele în care lucrează soldaţii sau cei care lucrează în condiţii meteo nefavorabile sau în condiţii de dezastre naturale. Samsung Developer Conference reuneşte mii de dezvoltatori şi creatori pentru a explora tehnologia de astăzi şi a vizualiza ceea este posibil în viitor. Conferinţa include anunţuri în premieră, sesiuni tehnice şi networking.
Peste 450 de bunuri culturale şi seturi de artefacte arheologice acoperind o perioadă de aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe teritoriul actual al României prin cerectări arheologice mai vechi sau mai recente, printre care piese valoroase aparţinând culturilor neo-eneolitice Hamangia, Vădastra, Gumelniţa, Cucuteni, vor fi expuse la Muzeul Le Grand Curtius din Liège, Belgia, în perioada 8 noiembrie 2019 – 26 aprilie 2020.Deschiderea oficială a expoziţiei va avea loc pe 7 noiembrie, în prezenţa unor oficialităţi, reprezentanţi ai României şi Belgiei. Vor fi expuse artefacte de primă importanţă din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului şi a primei epoci a fierului (Hallstatt): obiecte din ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, aur şi argint, cupru, bronz şi fier, descoperite în arealul geografic definit de Munţii Carpaţi şi Dunărea de Jos, care ilustrează originile civilizaţiei europene. Printre cele mai importante obiecte arheologice prezentate în expoziţie se numără: „Gânditorul” şi „Femeie şezând” (cultura Hamangia, prima jumătate a mileniului V a. Chr., pereche de statuete descoperite în necropola neolitică de Cernavodă, jud. Constanţa); modelul de sanctuar de la Căscioarele (cultura Gumelniţa, a doua jumătate amileniului Va. Chr., descoperit în aşezarea preistorică de la Căscioarele, jud. Călăraşi); vasul antropomorf de la Parţa (cultura Tiszapolgár, prima jumătate a mileniului V a. Chr.); „Hora de la Frumuşica” (cultura Cucuteni, a doua jumătate amileniului Va. Chr., piesă descoperită în staţiunea preistorică de la Bodeştii de Jos, jud. Neamţ); depozitul de la Hăbăşeşti (cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului Va. Chr., descoperit într-o locuinţă din aşezarea de la Hăbăşeşti, jud. Iaşi); vasele afumătoare de la Oarţa (cultura Wietenberg, prima jumătate a mileniului II a. Chr., descoperite în situl arheologic de la Oarţa de Sus – Ghiile Botii, jud. Maramureş); depozitele de bronzuri de la Apa (jud. Satu Mare) şi Ighiel (jud. Alba), datând din perioada mijlocie a epocii bronzului (prima jumătate a mileniului II a. Chr.); podoabe din aur aparţinând tezaurelor de la Sarasău (jud. Maramureş) şi Hinova (jud. Mehedinţi), datând de la finalul epocii bronzului (sfârşitul mileniului II a. Chr.); podoabe din sticlă şi chihlimbar din Peştera Cioclovina (jud. Hunedoara), probabil unul dintre cele mai mari sanctuare în peşteră de la finalul epocii bronzului (sfârşitul mileniului II a. Chr.); situlele din bronz de la Remetea Mare (jud. Timiş), Sâg (jud. Sălaj) şi Brâncoveneşti (jud. Mureş), obiecte de prestigiu datând de la începutul primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu, începutul mileniului I a. Chr.); carul votiv miniatural de la Bujoru (jud. Teleorman), obiect cu caracter de unicat, datând din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (cultura Basarabi, sec. IX/VIII–VII a. Chr.).
Sursa: www.adevarul.ro
La 1 noiembrie 1928, la ora 17.00, se difuza în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România. „Alo, alo, aici Radio Bucuresti!” – au fost primele cuvinte rostite, la microfon, de preşedintele instituţiei de atunci, Dragomir Hurmuzescu, părintele radiofoniei româneşti.
De-a lungul anilor, la Radio România au putut fi auzite vocile unor personalităţi care au marcat istoria ţării noastre.
Sursa: www.radiooltenia.ro
Au trecut deja 5 ani de când Adrian Despot declara că: “Dintre toate cele 8 albume lansate până acum, FENOMENTAL este materialul care ne defineşte cel mai bine ca trupă în ochii publicului. Reprezintă esenţa noastră şi ne reaminteşte, de fiecare dată, cine suntem de fapt. Este originea noastră şi, din când în când, trebuie să ne întoarcem la origini pentru a merge mai departe”.
Pe 24 octombrie, Viţa de Vie începe aniversarea de 20 de ani a albumului FENOMENTAL printr-o serie de concerte, merchandise special şi, mai ales, prin re-editarea albumului sub formă de vinil (re-mastered, heavy 180g, green edition) în doar 300 de exemplare, numerotate personal de către Adrian Despot.
Sursa: www.radiooltenia.ro
Prima repriză de pe Arena „Anghel Iordănescu” l-a avut în rolul principal pe Valentin Mihăilă. Extrema de 19 ani a oltenilor și-a pus perfect în evidență viteza, i-a „terorizat” constant pe fundașii adverși și a marcat o „dublă”, în minutele 12 și 20. Pițurcă nu a avut parte însă o pauză liniștită după autogolul lui Ivan Martić din minutul 32.
Lucrurile s-au așezat însă rapid după pauză. Alexandru Cicâldău a transformat un penalty obținut de Tiago Ferreira în minutul 53, iar Alexandru Ioniță a făcut 4-1 în minutul 75, cu primul gol marcat într-un meci oficial în 2019.
Atacantul bosniac Elvir Koljić (24 de ani) a părăsit terenul accidentat în minutul 72 al meciului dintre FC Voluntari și Universitatea Craiova, după ce intrase pe teren de numai 23 de minute.
Seara lui Victor Pițurcă a fost stricată în ultimul sfert de oră. Oltenii s-au impus categoric la Voluntari, s-au calificat în sferturile Cupei României, dar și-au pierdut iar golgeterul.
Koljić a fost introdus în minutul 49, în locul lui Nițu, dar s-a accidentat copilărește la o fază din minutul 69. Vârful bosniac a încercat să reia din „foarfecă” o centrare venită de la Ivan Martić, dar a aterizat prost pe spate. Elvir Koljić cerut intervenția medicilor, a efecuat câteva mișcări pe margine și a reintrat pe gazon. După câțiva pași, s-a întins pe gazon și a cerut schimbare.
Sursa: www.radiooltenia.ro
Facultatea de Horticultură a Universității din Craiova organizează un workshop pe tema „Alimente, Nutriție și Sănătate”.
Evenimentul va avea loc vineri, 1 noiembrie 2019, începând cu ora 9:30, în Aula „Mihai I al României”, Universitatea din Craiova, strada A.I.Cuza nr.13.
Workshop-ul reuneşte specialişti din domeniul nutriției umane, medicinei, farmaciei, sociologiei și industriei alimentare, pentru a promova un dialog privind incidența crescută a bolilor ce pot fi corelate dezechilibrelor alimentare, rolul esențial pe care alimentația sănătoasă îl are în prevenirea multor afecțiuni, principiile care stau la baza unei alimentații corecte și a unui stil de viață mai sănătos.
Pentru informaţii suplimentare, ne puteţi contacta la email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Potrivit studiului „Barometrul oboselii“, nouă din zece români din mediul urban se declară obosiți. Cei mai mulţi dintre ei sunt angajaţii cu studii superioare şi liber-profesioniştii.
Realizată la finalul anului 2018, cercetarea, ale cărei rezultate au fost date publicităţii recent, arată că 92% dintre românii din mediul urban se plâng de oboseală şi doar 39% dintre ei au apelat la medic pentru asta, conform descopera.ro. În privinţa soluţiilor pentru oboseală, românii recurg la mai multă odihnă (64%) şi vitamine sau suplimente alimentare (45%).
Nivelul de oboseală creşte, de la an la an. Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi au spus că se simt cel puţin la fel de mult sau mult mai obosiţi decât anul precedent (64%). Majoritatea dintre cei care resimt această diferenţă sunt patronii/managerii, angajaţii cu studii superioare şi studenţii/elevii.
Când vine vorba de simptomele oboselii, românii pun pe primul loc slăbiciunea fizică, extenuarea (49%), urmate de nervozitate (47%) şi lipsa răbdării (44%). Urmează migrenele (39%) şi dificultăţile de concentrare (39%). Românii consideră că, în medie, doar unul din doi oameni din jurul lor suferă de oboseală. Profesiile percepute ca fiind cele mai afectate de oboseală sunt profesor (34%), şofer (30%) şi pilot (26%).
Oboseala funcţională este întâlnită cel mai frecvent. Aceasta nu se ameliorează după o perioadă adecvată de odihnă sau repaus, este persistentă, dar nu durează mai mult de şase luni consecutive. Oboseala funcţională, cunoscută şi ca astenie, nu este cauzată de o boală. Ea este efectul unor factori psihosociali, fizici sau psihologici (de exemplu, stres, surmenaj profesional, familial sau social, suprasolicitări fizice şi/sau mentale prelungite, diete alimentare dezechilibrate etc.). Ea se resimte sub diferite aspecte, afectând sfera psihică, cea fizică, cea intelectuală şi cea motivaţională. Din păcate, simptomele oboselii sunt considerate ca fiind normale, iar asta pentru că toată lumea din jur se plânge de acest aspect.
Conform „Barometrului oboselii“, odată ce li s-au prezentat criteriile de definire a tipurilor de oboseală, unul din trei dintre românii din mediul urban cu vârsta între 18-55 ani a considerat că suferă de oboseală funcţională/sindrom astenic fără cauză organică. Asta înseamnă că aproape 2 milioane persoane suferă de oboseală funcţională. Printre cei care o resimt cel mai mult se numără angajaţii cu studii superioare (37%) şi liber-profesioniştii (30%).
„Trăim într-o perioadă cu multe provocări care generează suprasolicitare şi stres. Din punct de vedere psihologic, oboseala funcţională are ca efect irascibilitate, nervozitate, lipsa răbdării. Acestea afectează modul în care noi ne simţim zi de zi şi modul în care ne comportăm în relaţia cu persoanele dragi (copilul, partenerul) sau în relaţiile de muncă. Pe de altă parte, oboseala funcţională ne afectează randamentul şi funcţionarea cognitivă: ne scade capacitatea de concentrare, nu ne amintim lucruri. Ca urmare, facem mai multe greşeli sau ne scade performanţa în muncă. Având în vedere impactul ei asupra calităţii vieţii noastre, este important să nu neglijăm oboseala, să nu îi minimizăm efectele şi să o tratăm“, a spus Bogdana Bursuc, psiholog clinician principal, supervizor şi psihoterapeut cognitiv-comportamental.
Potrivit „Barometrului“, cei care lucrează în domeniul financiar, adică au funcţii de bancheri, auditori şi contabili, sunt „campioni“ la oboseală – 98% dintre cei incluşi în studiu au declarat că suferă de ea şi 42% au identificat forma de oboseală funcţională/sindrom astenic. Aceasta le afectează diferit activităţile cotidiene: cei mai mulţi nu mai au dorinţa de a face lucruri sau activităţi. Simptomul oboselii cel mai des întâlnit la această categorie profesională în România este slăbiciunea fizică.
„Noul studiu arată că românii nu iau în serios oboseala. În viaţa de zi cu zi, aceasta tinde să fie ignorată şi confundată doar cu o stare de slăbiciune generală. Este important ca persoanele care se confruntă cu manifestări ale oboselii pentru o perioadă mai îndelungată să se prezinte la medic, pentru că numai acesta poate determina corect cauzele acestor simptome şi poate propune soluţii“, a declarat Dr. Ligia Moşneaga, medic primar medicină de familie.
