Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU) se sărbătoreşte la 29 septembrie. Marcarea acestei zile trage un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele.
Pandemia de coronavirus continuă să genereze o serie de provocări majore în ceea ce priveşte securitatea alimentară în multe ţări, întreruperi în lanţurile de aprovizionare, măsuri de carantină, închiderea unei mari părţi din industria hotelieră şi a şcolilor sunt doar câteva exemple. Toate aceste măsuri au dus la pierderea pieţelor pentru producători şi distribuitori, făcând situaţia şi mai dificilă în raport cu nivelul ridicat de risipă alimentară.
În ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, cumpărarea şi stocarea de către consumatori a alimentelor ca urmare a stării de panică, supermarketurile, care sunt adesea donatori cheie pentru băncile de alimente, s-au luptat să-şi păstreze rafturile aprovizionate şi nu au mai reuşit să doneze alimente. Trebuie să fim conştienţi de importanţa pierderii şi risipei de alimente acum mai mult ca niciodată şi să promovăm eforturile globale în vederea soluţionării acesteia.
De aceea, în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost desemnată ziua de 29 septembrie drept Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (Rezoluţia A/RES/74/209), astfel fiind recunoscut rolul fundamental pe care îl are producţia durabilă de alimente în promovarea securităţii şi nutriţiei alimentare, potrivit www.un.org. Fără îndoială, această nouă zi internaţională se confruntă cu o mulţime de provocări pentru atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte "consumul şi producţia responsabilă", pentru ca foametea să nu mai existe şi, totodată, împotriva schimbărilor climatice.
Reducerea pierderilor şi a deşeurilor alimentare este esenţială într-o lume în care numărul persoanelor afectate de foamete a crescut, începând din 2014, iar tone de alimente comestibile au fost pierdute sau irosite zilnic. Atunci când alimentele sunt pierdute sau irosite, toate resursele folosite pentru a le produce - incluzând apa, pământul, energia, forţa de muncă şi capitalul - se irosesc. În plus, eliminarea pierderilor de alimente şi a deşeurilor în depozitele de deşeuri duce la emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind la schimbările climatice.
O treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi. Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente duce la estomparea sărăciei şi a foametei. Dacă am putea salva o pătrime din alimentele pierdute sau irosite în prezent, am putea hrăni 870 de milioane de oameni înfometaţi în întreaga lume şi, în ceea ce priveşte schimbările climatice, daunele vor fi reduse, ţinând cont de faptul că, în prezent, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 8 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră şi aproape 30% din terenurile agricole ale lumii sunt ocupate, în prezent, pentru a produce alimente care nu sunt consumate niciodată, potrivit www.un.org.
Având în vedere creşterea populaţiei la nivel global, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte nevoia urgentă de a folosi cantităţile mari de alimente pierdute şi irosite pe tot globul, subliniind riscurile care implică şi schimbările climatice, durabilitatea agriculturii, mijloacele umane de trai şi aprovizionarea cu alimente. Reducerea pierderilor şi a deşeurilor alimentare este, de asemenea, menţionată în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă şi în special în Obiectivul 12.3, care solicită reducerea la jumătate a deşeurilor alimentare pe cap de locuitor la nivel de retail şi consumator, precum şi reducerea pierderilor de alimente pe parcursul producţiei şi aprovizionării lanţurilor de magazine, potrivit sursei agerpres.ro
În acest week-end, Teatrul pentru copii și tineret Colibri deschide Stagiunea 2020/2021 și odată cu ea sala de spectacole, pornind într-o nouă, frumoasă, dar și atipică aventură, plină de reguli pentru spectatori:
Bucuria reîntâlnirii cu publicul în sală vine nu doar cu reguli, ci cu titluri îndrăgite din repertoriul teatrului, precum și cu premiere, una dintre acestea fiind De-aș fi Scufița Roșie, premieră amânată în luna martie ca urmare a aplicării măsurilor pentru evitarea răspândirii COVID-19. De-aș fi Scufița Roșie este un spectacol muzical, adaptare după Frații Grimm, de și cu Geo Dinescu și Marin Fagu, în care doi copii jucăuși călătoresc imaginar, împreună cu spectatorii, prin povestea Scufiței Roșii.
Până la premieră, sâmbătă, 03 octombrie 2020, la ora 18:00 publicul se va bucura de spectacolul Puiul de Om din Cartea Junglei, după Rudyard Kipling, scenariul, regia și scenografia Geo Dinescu și Marin Fagu, muzica și video proiecția Marin Fagu, pictură păpuși Mihai Birtu, pictură decoruri Iulia Goanță, voci: Radu Popa, Ioana și Andrei Popescu, Laura Pumnea. În distribuție regăsim actorii: Geo Dinescu, Marin Fagu, Emanuel Popescu și Robert Iovan.
Duminică, 04 octombrie 2020, la ora 11:00 este programat spectacolul Gogoașa și Năzdrăvanul Petrișor, adaptare după povești populare rusești, scenariul și regia Alla Cebotari, pe care o regăsim și în distribuție alături de actorii Emanuel Popescu și Daniel Mirea. Scenografia este semnată de Iulia Goanță, iar muzica de Alin Macovei – Moraru.
Sursa: www.cvlpress.ro
Creșterea temperaturii medii a suprafeței Pământului cu încă un grad Celsius va duce la ridicarea nivelului mărilor și a oceanelor cu 2,5 metri, din cauza topirii calotei glaciare.
Iar o creștere cu a temperaturii medii cu trei grade, va ridica nivelul mărilor cu 6,5 metri au avertizat oamenii de știință miercuri, potrivit Science Alert.
Aceste creșteri devastatoare ale nivelului apelor sunt suficiente pentru a paraliza orașele de coastă, cum ar fi New York, Miami sau Mumbai și pentru a provoca migrația a sute de milioane de oameni.
În mod normal, aceste schimbări ar trebui să aibă loc de-a lungul a sute până la mii de ani. Însă din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră provocate de om, topirea ghețarilor va fi accelerată și se va produce în numai câteva decenii, arată un studiu publicat în revista Nature.
Cercetătorii atrag atenția că topirea completă a ghețarilor din Antarctica ar ridica nivelul oceanelor cu 58 de metri.
Sursa: www.stirileprotv.ro
Google a anunţat miercuri o nouă funcţie a serviciului Google Maps, care va afişa câte cazuri de Covid-19 sunt într-o anumită zonă geografică, transmite CNBC, citat de News.ro.
Informaţiile vor proveni de la Johns Hopkins, New York Times şi Wikipedia şi vor fi afişate pe o hartă în culori, cu o medie pe şapte zile a noilor cazuri la 100.000 de locuitori, într-o anumită zonă. Harta va fi disponibilă în 220 de ţări şi teritorii.
Asta înseamnă că utilizatorii pot folosi Google Maps pentru a vedea stadiul epidemiei de Covid-19 în zona unde se află, ceea ce poate fi de ajutor dacă boala se va răspândi mai rapid în toamnă şi în iarnă. Utilizatorii vor putea vedea şi dacă există o epidemie în creştere într-o anumită zonă înainte de a-şi face planuri de călătorie.
Funcţia va fi disponibilă pe iPhone-uri şi pe telefoanele cu sistem Android începând din această săptămână.
Sursa: www.stirileprotv.ro
Ziua Internaţională a Păcii este aniversată, anual, pe 21 septembrie. A fost instituită în 1981, în unanimitate, prin Rezoluţia 36/67 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, reprezentând oportunitatea comună la nivel internaţional pentru angajament în slujba păcii, indiferent de diferende şi, totodată, contribuţia pentru edificarea unei culturi a păcii.
Această zi a fost marcată, pentru prima dată, în septembrie 1982. Adoptarea Rezoluţiei 55/282 a ONU, la 7 septembrie 2001, a stabilit marcarea acestei zile, începând cu 2002, la data de 21 septembrie.
Tema aleasă pentru marcarea acestei zile în 2020 este ”Modelarea Păcii Împreună”.
O zi mondială a păcii se sărbătoreşte şi la 1 ianuarie, aceasta fiind instituită, în 1968, de Papa Paul al VI-lea.
Sursa: www.cvlpress.ro
Trei persoane şi-au pierdut viaţa în urma furtunii extrem de puternice, descrisă drept un “uragan mediteranean” (Medicane), care a lovit sâmbătă centrul Greciei, inundând străzi şi locuinţe, conform autorităţilor elene, transmite Reuters.
Furtuna denumită “Ianos” a smuls copacii din rădăcini şi a provocat vineri întreruperi ale energiei electrice în insulele Ionice şi în vestul Peloponezului. Apoi a trecut peste zona centrală a Greciei, cele mai afectate fiind regiunile din jurul oraşelor Karditsa şi Farsala.
Reţeaua de electricitate a fost puternic afectată şi sunt depuse eforturi pentru reluarea furnizării de energie electrică la Karditsa şi în insulele Ionice.
O româncă aflată în vacanță pe insula Kefalonia a povestit haosul prin care a trecut în timpul furtunii care a lăsat regiunea fără apă și curent timp de 2 zile.
„Aşa ceva nu a fost niciodată în această insulă. Furtuni da. Însă la o asemenea magnitudine nu. Era un șuierat continuu al vântului. Geamurile hotelului erau forţate la maxim prin obloanele trase. Ploaia devenise orizontală, A fost oprit curentul şi apă timp de 2 zile şi tot atât am stat în casă. Când am ieşit totul era dezolant”, a spus Georgiana Chiroabă pentru Știrile PRO TV.
Cicloanele mediteraneene, aşa cum este Ianos, au fost raportate pentru prima oară în Grecia în 1995 şi au devenit mai frecvente în ultimii ani. O furtună similară a lovit Grecia în 2018. În 2017 inundaţiile aduse de o rupere de nori au dus la moartea a 25 de persoane şi au lăsat alte câteva sute de oameni fără adăpost.
Sursa : www.stirileprotv.ro
Autorităţile egiptene au anunţat duminică descoperirea într-un puţ din necropola Saqqara, aflată la sud-vest de Cairo, a 14 noi sarcofage datând de acum 2.500 de ani, scrie AFP.
Această nouă descoperire se adaugă celei cu alte 13 sarcofage în acelaşi loc acum o săptămână, a indicat ministerul Antichităţilor într-un comunicat.
Situl Saqqara, care se află la 25 de kilometri la sud de piramidele de pe Platoul din Giza, este o vastă necropolă care adăposteşte în special celebra piramidă în trepte a lui Djoser, prima din era faraonică.
Acest monument, construit către anul 2700 înainte de Hristos de arhitectul Imhotep, este considerat drept unul dintre cele mai vechi de pe Pământ.
Imaginile sarcofagelor bine conservate arată motive desenate în maro şi bleu, precum şi numeroase semne hieroglifice. De mai mulţi ani, autorităţile egiptene anunţă regulat descoperiri arheologice, cu scopul, între altele, de a relansa turismul.
Sursa : www.news.ro
Valorile termice vor fi mai ridicate în următoarele trei săptămâni decât cele specifice perioadei, la nivelul întregii ţări, iar cantităţile de precipitaţii vor fi, în general, deficitare în prima parte a intervalului şi apropiate de normal către mijlocul lunii octombrie, relevă prognoza de specialitate emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru următoarele patru săptămâni (21 septembrie -19 octombrie).
Potrivit specialiştilor, în săptămâna 21 - 28 septembrie, temperatura aerului va fi mai mare decât normalul perioadei, în toate regiunile ţării, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în extremitatea de vest a ţării şi în regiunile nord-estice. De asemenea, regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zona Carpaţilor Meridionali şi în sud-estul extrem. Excepţie vor face regiunile din nord-vestul teritoriului, unde cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil local excedentare.
În intervalul, 28 septembrie - 5 octombrie, temperatura aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, dar mai ales în cele extracarpatice. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general deficitare în regiunile sud-vestice şi la munte, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.
Potrivit ANM, pentru săptămâna 5 -12 octombrie sunt anunţate temperaturi ce se vor situa uşor peste cele normale pentru acest interval, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile extracarpatice, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi în general deficitare, mai accentuat în regiunile sudice şi sud-vestice. În extremitatea estică a ţării regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.
