Astăzi, situația epidemiologică a județului Dolj, conform raportării Direcției de Sănătate Publică Dolj: probe alocate de DSP – 355; probe recoltate la cerere RT- PCR: 134; probe recoltate teste rapide – 256; Nr. persoane vaccinate doza I 4.03.2021: 1.572; persoane vaccinate doza a II-a 4.03.2021: 385; persoane vaccinate doza I : 37.642: persoane vaccinate doza a II-a: 22.715; total doze administrate : 60.357; total persoane nou confirmate din 4.03.2021 – 121; personal medico-sanitar pozitiv – 1.240; jandarmi – 118; cadre militare – 229; cadre militare penitenciar – 47; polițiști pozitivi – 124; elevi – 8; cadre didactice – 2; studenți – 0; internați la Spitalul de Boli Infecţioase – 215/210 din Dolj; internați la Spitalul Clinic Județean de Urgență – 20/19 din Dolj; internați la Spitalul de Neuropsihiatrie – 14/9 din Dolj; internați la Spitalul Municipal Filantropia – 38/35 din Dolj; internați la Spitalul Municipal Băilești – 9 din Dolj; internați la Spitalul Orășenesc Dăbuleni – Comp. Boli infecțioase – 15 din Dolj; internați la Spitalul CF Craiova – 15 din Dolj; internați la Spitalul Pneumoftiziologie Leamna – 18/13 din Dolj. Total pacienți internați la ATI – 40. Total cazuri confirmate – 20.122. Total decese – 364. Total decedați din 04.03.2021 – 8.
Rata incidenței cumulative COVID-19 la 1000 locuitori în municipiul Craiova – 2,84.
Rata incidenței cumulative COVID-19 la 1000 locuitori în județul Dolj – 1,83.
Sursa : www.cvlpress.ro
Aproximativ 20 milioane de puieţi forestieri vor fi plantaţi în campania de împăduriri de primăvară, ocazie cu care vor fi regenerate 9.130 de hectare de fond forestier.
Din totalul suprafeţei ce urmează a fi regenerate, 6.015 de hectare se vor realiza prin regenerări naturale, iar 3.115 de hectare prin regenerări artificiale, cu lucrări de împăduriri.
Conform Regiei, în campania de împăduriri din această primăvară vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.439 de hectare fond forestier şi lucrări de refacere a plantaţiilor afectate de calamităţi pe alte 132 hectare.
Cele mai mari suprafeţe regenerate natural vor fi în judeţele: Suceava - cu 785 hectare fond forestier, Caraş-Severin (622 hectare), Maramureş (413 hectare) şi Neamţ (409 hectare).
De asemenea, suprafeţele cele mai mari care vor fi regenerate prin lucrări de împăduriri se află în judeţele Suceava, unde vor fi împădurite 1.058 de hectare, Maramureş - cu 236 hectare, Cluj (219 hectare), Sibiu (156 hectare), Neamţ (154 hectare) şi Mureş (151 hectare).
RNP Romsilva precizează că va regenera, în cursul anului 2021, în campaniile de împăduriri de primăvară şi de toamnă, 12.670 hectare, din care 8.037 hectare prin regenerări naturale şi 4.633 hectare prin lucrări de împăduriri. Lucrările de regenerare a fondului forestier proprietatea publică a statului din acest an vor fi realizate în urma unei investiţii de 199,2 milioane lei.
Sursa: www.agerpres.ro
Meteorologii anunță ninsori și vreme rece pentru următoarele ore, în acest sens fiind emise o informare meteorologică și un cod galben.
Informarea meteorologică valabilă de vineri, ora 14:00 până sâmbătă ora 16:00 se referă la răcirea accentuată, precipitații mixte, intensificări ale vântului, ninsori viscolite la munte.
În acest interval, vremea se va răci accentuat, la început în nordul și nord-vestul țării, iar sâmbătă (06 martie) și în celelalte regiuni.
Vor fi precipitații, vineri (05 martie) în nordul, vestul și centrul țării, iar sâmbătă (6 martie) mai ales în sud. În zonele joase de relief vor fi ploi, ce se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare, astfel încât în Maramureș, Moldova și Transilvania vor predomina ninsorile, iar în Oltenia, Muntenia și Dobrogea vor fi precipitații mixte.
La munte vor fi mai ales ninsori și se va depune strat nou de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze în general de 60 - 90 km/h, viscolind temporar zăpadă.
Sursa: www.digi24.ro
Pe data de 4 martie 1977, România era zguduită de un cutremur cu magnitudinea 7,2.
În jur de 1.500 de oameni au murit, și zeci de clădiri s-au prăbușit sau au fost avariate.
Cel mai grav afectate au fost sudul țării, capitala și estul țării, județele Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au suferit avarii grave.
Orașul Zimnicea a fost reconstruit.
În prezent, conform datelor Recensământului din 2011, în Capitală sunt peste 31.000 de clădiri construite înainte de 1940 (din care peste 3.600 au înălţime medie şi mare), fără nicio proiectare specific antiseismică.
Bucureștiul este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure: peste 500 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic.
De asemenea, circa 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II.
Urzica este atât un aliment delicios care poate fi gătit sub formă de ciorbă, piure, tocăniță. Dar este și o plantă de leac utilizată pentru uz intern și extern.
E bine ca primăvara să culegi urzici şi să le usuci natural. Frunzele, tulpina sau rădăcina plantei de urzică pot fi zdrobite și transformate în pulberi, tincturi, creme, ceaiuri și multe altele. În timp ce oamenii îl folosesc de secole ceaiul de urzică precum medicament pe bază de plante, cercetările moderne susțin, de asemenea, multe dintre beneficiile potențiale pentru sănătate ale acestuia. Combate mătreața, stimulează metabolismul, are efect laxativ, omoară bacteriile și tratează infecțiile, cicatrizează rănile și regenerează țesuturile. Ceaiul de urzică este un leac cu puteri nebănuite.Chiar şi florile și semințele sunt benefic pentru uz extern, cu scop cosmetic.
În sezonul de primăvară persoanele predispuse alergiilor sau asteniei de sezon pot combate aceste probleme cu ajutorul unei cure detoxifiante cu ceai de urzici sau cu un suc mineralizant. Urzicile stimulează astfel organismul să lupte contra schimbărilor bruşte de temperatură și ameliorează crizele de strănut, rinitele alergice, astmul.
Sursa: www.gds.ro
Cercetătorul Costel Vânătoru a reuşit să introducă în producţia de masă primul soi de topinambur din România, considerat de specialiştii din întreaga lume drept „planta viitorului”. Specialistul de la Stațiunea de Cercetari în Legumicultură Buzău a lucrat mai bine de 20 de ani pentru a ajunge la acest rezultat.
Topinamburul este o plantă care seamănă cu un cartof, are gust de gulie şi virtuţi de medicament. Are tuberculii asemănători cu ai cartofului, dar cu contur neregulat, ca ghimbirul. Ca plantă, arată ca floarea-soarelui, cu care este rudă apropiată.Tuberculii de topinambur conţin o cantitate de până la 20% substanţă uscată, în care se găseşte din belşug un polimer al fructozei numit inulină. Mai conţin fier, calciu, magneziu, mangan, potasiu, sodiu, siliciu, zinc, proteine, pectine, aminoacizi, vitaminele B1, B2 şi C. Tulpina şi frunzele au în compoziţie triptofan, leucină şi beta-caroten (provitamina A).
Cercetările au arătat că administrarea de topinambur duce la o scădere a valorilor glicemiei şi stabilizează tensiunea arterială.
Sursa: www.cotidianulagricol.ro
Apa e singurul lichid care hidratează eficient organismul, asigurându-i și aportul de minerale, fără a produce tulburări metabolice și fară să aducă un aport crescut de calorii.
Așa că dacă vă gândiți și la siluetă, beți apă cu încredere! De multe ori, setea poate fi confundată cu foamea.
Dacă vi se întâmplă să aveţi o senzaţie ciudată de genul “aş mânca ceva, dar nu ştiu ce”, beţi un pahar mare de apă! Dacă senzaţia trece, înseamnă că vă era de fapt sete.
Apa favorizează absorbţia nutrienţilor din tractul digestiv, astfel că o hidratare insuficientă încetineşte procesul digestiv, iar deshidratarea cronică determină apariția constipaţiei.
Totodată, apa este crucială pentru frumuseţea corpului nostru. O hidratare optimă menţine elasticitatea pielii, previne şi întârzie apariţia ridurilor.
Nu în ultimul rând, clima caldă favorizează deshidratarea, deci vara trebuie să bem mai multă apă!
Cafeaua conţine compuşi diuretici care vor determina eliminarea mai rapidă a apei din organism. Prin urmare, dacă beţi cafea, trebuie să consumați şi mai multă apă!
Sursa: www.europafm.ro
Astăzi, vremea va deveni mai caldă pentru această perioadă în majoritatea regiunilor țării.
Cerul va fi mai mult senin, dar pe arii restrânse, în primele ore cu precădere în regiunile intracarpatice, iar la sfârșitul zilei în zonele joase de relief îndeosebi din centru, sud şi est se va semnala ceaţă.
Maxime între 10 și 18 grade Celsius se vor resimți în Oltenia, în primele zile ale lunii martie, iar noaptea vor fi între 0 și 2 grade.
Vremea la munte
Miercuri, temperaturile vor fi mai ridicate decât în perioada anterioară și în zona montană și un vânt mai intens la altitudini mari.
Fermele viitorului ar putea fi complet diferite de ceea ce știm până acum.
Câmpurile imense pline de culturi ar putea fi înlocuite de ferme interioare, verticale. Tehnologia a avansat suficient de mult încât să permită creșterea plantelor în aceste condiții și chiar să ofere o eficiență ridicată.
Această nouă practică a atras investitori din întreaga lume, devenind o metodă pentru viitor. Ar fi fost de mare ajutor în pandemie, când lanțurile de distribuție au fost afectate. Fermele interioare au avantajul că pot fi amplasate oriunde.
Plantele sunt udate cu un sistem automat, care folosește doar 2% din cantitatea care ar fi fost folosită afară, pentru că sistemul oferă plantelor apă, dar și colectează umezeală de la plante.
Specialiștii din întreagă lume, inclusiv membrii Departamentului de Agricultură din Statele Unite cred că fermele interioare cresc gradul de securitate alimentară, extrem de important mai ales în perioade de criză. Sunt o soluție și pentru problemele de mediu. Așa că tot mai multe fonduri sunt orientate către acest tip de afaceri.
În total au fost investite sume în valoare de 394 milioane de dolari în 2020 pentru ferme verticale interioare. Ponderea legumelor și verdețurilor produse în astfel de ferme a fost de 360.000 de tone în 2019, în creștere cu 50% față de anul 2014. Reprezintă încă un procent mic din producția totală care să acopere cererea de legume, însă viitorul pare să meargă în această direcție.
Sursa: www.digi24.ro
Unele fructe și legume sunt pline de pesticide, despre care se știe că sunt potențial toxice. Acesta este motivul pentru care este important să aflați cu ce e tratat fiecare aliment pe care îl cumpărați și care dintre ele poate fi periculos. Recent, a fost publicată o listă a alimentelor consumate pe scară largă cu concentrație mare de pesticide.
Utilizate pe scară largă în industria agricolă, pesticidele sunt folosite pentru a controla răspândirea sau eradicarea insectelor, ciupercilor sau plantelor care deteriorează culturile. Totuși, dacă aceste substanțe chimice contribuie la o „calitate” mai bună a alimentelor, tot ele pot dăuna sănătății celor care le consumă.
La fel ca antibioticele, pesticidele sunt clasificate ca biocide, și anume produse destinate distrugerii ființelor vii. De aceea, pesticidele sunt supuse unor reglementări stricte pentru a reduce impactul lor asupra sănătății și a planetei. Potrivit unui raport al Grupului de Lucru pentru Mediu (EWG), există un clasament al alimentelor cele mai îmbibate cu pesticide.
Mărul este un fruct bogat în pectine și excelent pentru sănătate, dar e tratat cu peste 40 de pesticide diferite, contra insectelor și ciupercilor. Fermierii aplică biocidele direct pe coaja fructului. Chiar dacă această parte este cea mai hrănitoare, este mai bine s-o aruncăţi. Țelina are mai mult de 60 de pesticide. Este o legumă des întâlnită în bucătărie, dar care poate fi foarte toxică, dacă nu este spălată și curățată corespunzător.
Pline de antioxidanți, căpșunele sunt fructe sănătoase. Dar, la fel ca țelina, căpșunele conțin peste 60 de substanțe chimice care ucid organismele vii. În schimb, căpșunele congelate au mult mai puține pesticide. Nici aromatele piersici nu sunt lipsite de riscuri. Și ele sunt stropite cu peste 60 de pesticide, doar cele din conserve ar putea fi mai curate.
Frunzele de spanac sunt tratate cu circa 50 de pesticide. Spanacul conservat conține cantități mai mici din aceste otrăvuri. Cireșele nu pot concura cu conținutul de pesticide din mere, dar trebuie să știți că acești compuși toxici au fost găsiți în 85% dintre cireșe. Strugurii conțin aproximativ 30 de pesticide, ceea ce face ca și vinul să devină un produs potențial toxic. Nectarinele sunt pline de pesticide, 82,9% dintre fructe fiind afectate de aceste substanțe dăunătoare.
Perele sunt în fruntea clasamentului, 74% din perele testate conțineau pesticide. 45% dintre roșii au fost testate pozitiv la reziduuri de pesticide. Cartoful este leguma cea mai puțin afectată de prezența acestor ucigași tăcuți. Conține doar 35 de pesticide. Recunoscută ca fiind foarte rezistent la dăunători și la boli, varza este și ea tratată cu pesticide, dar nu s-a putut estima exact numărul acestora.
Sursa: www.fanatik.ro
