Mereu printre studenti
Ioana

Ioana

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Aproximativ 20 milioane de puieţi forestieri vor fi plantaţi în campania de împăduriri de primăvară, ocazie cu care vor fi regenerate 9.130 de hectare de fond forestier.

Din totalul suprafeţei ce urmează a fi regenerate, 6.015 de hectare se vor realiza prin regenerări naturale, iar 3.115 de hectare prin regenerări artificiale, cu lucrări de împăduriri.

Conform Regiei, în campania de împăduriri din această primăvară vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.439 de hectare fond forestier şi lucrări de refacere a plantaţiilor afectate de calamităţi pe alte 132 hectare.

Cele mai mari suprafeţe regenerate natural vor fi în judeţele: Suceava - cu 785 hectare fond forestier, Caraş-Severin (622 hectare), Maramureş (413 hectare) şi Neamţ (409 hectare).

De asemenea, suprafeţele cele mai mari care vor fi regenerate prin lucrări de împăduriri se află în judeţele Suceava, unde vor fi împădurite 1.058 de hectare, Maramureş - cu 236 hectare, Cluj (219 hectare), Sibiu (156 hectare), Neamţ (154 hectare) şi Mureş (151 hectare).

RNP Romsilva precizează că va regenera, în cursul anului 2021, în campaniile de împăduriri de primăvară şi de toamnă, 12.670 hectare, din care 8.037 hectare prin regenerări naturale şi 4.633 hectare prin lucrări de împăduriri. Lucrările de regenerare a fondului forestier proprietatea publică a statului din acest an vor fi realizate în urma unei investiţii de 199,2 milioane lei.

Sursa: www.agerpres.ro 

Meteorologii anunță ninsori și vreme rece pentru următoarele ore, în acest sens fiind emise o informare meteorologică și un cod galben.

Informarea meteorologică valabilă de vineri, ora 14:00 până sâmbătă ora 16:00 se referă la răcirea accentuată, precipitații mixte, intensificări ale vântului, ninsori viscolite la munte.

În acest interval, vremea se va răci accentuat, la început în nordul și nord-vestul țării, iar sâmbătă (06 martie) și în celelalte regiuni.

Vor fi precipitații, vineri (05 martie) în nordul, vestul și centrul țării, iar sâmbătă (6 martie) mai ales în sud. În zonele joase de relief vor fi ploi, ce se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare, astfel încât în Maramureș, Moldova și Transilvania vor predomina ninsorile, iar în Oltenia, Muntenia și Dobrogea vor fi precipitații mixte.

La munte vor fi mai ales ninsori și se va depune strat nou de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze în general de 60 - 90 km/h, viscolind temporar zăpadă.

Sursa: www.digi24.ro

 

Joi, 04 Martie 2021 12:03

44 de ani de la Marele Cutremur

Pe data de 4 martie 1977, România era zguduită de un cutremur cu magnitudinea 7,2.

În jur de 1.500 de oameni au murit, și zeci de clădiri s-au prăbușit sau au fost avariate.

Cel mai grav afectate au fost sudul țării, capitala și estul țării, județele Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au suferit avarii grave.

Orașul Zimnicea a fost reconstruit.

În prezent, conform datelor Recensământului din 2011, în Capitală sunt peste 31.000 de clădiri construite înainte de 1940 (din care peste 3.600 au înălţime medie şi mare), fără nicio proiectare specific antiseismică.

Bucureștiul este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure: peste 500 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic.

De asemenea, circa 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II.

Urzica este atât un aliment delicios care poate fi gătit sub formă de ciorbă, piure, tocăniță. Dar este și o plantă de leac utilizată pentru uz intern și extern.

E bine ca primăvara să culegi urzici şi să le usuci natural. Frunzele, tulpina sau rădăcina plantei de urzică pot fi zdrobite și transformate în pulberi, tincturi, creme, ceaiuri și multe altele. În timp ce oamenii îl folosesc de secole ceaiul de urzică precum medicament pe bază de plante, cercetările moderne susțin, de asemenea, multe dintre beneficiile potențiale pentru sănătate ale acestuia. Combate mătreața, stimulează metabolismul, are efect laxativ, omoară bacteriile și tratează infecțiile, cicatrizează rănile și regenerează țesuturile. Ceaiul de urzică este un leac cu puteri nebănuite.Chiar şi florile și semințele sunt benefic pentru uz extern, cu scop cosmetic.

Urzicile combat alergiile și astenia de primăvară

În sezonul de primăvară persoanele predispuse alergiilor sau asteniei de sezon pot combate aceste probleme cu ajutorul unei cure detoxifiante cu ceai de urzici sau cu un suc mineralizant. Urzicile stimulează astfel organismul să lupte contra schimbărilor bruşte de temperatură și ameliorează crizele de strănut, rinitele alergice, astmul.

Sursa: www.gds.ro 

Cercetătorul Costel Vânătoru a reuşit să introducă în producţia de masă primul soi de topinambur din România, considerat de specialiştii din întreaga lume drept „planta viitorului”. Specialistul de la Stațiunea de Cercetari în Legumicultură Buzău a lucrat mai bine de 20 de ani pentru a ajunge la acest rezultat.

Topinamburul este o plantă care seamănă cu un cartof, are gust de gulie şi virtuţi de medicament. Are tuberculii asemănători cu ai cartofului, dar cu contur neregulat, ca ghimbirul. Ca plantă, arată ca floarea-soarelui, cu care este rudă apropiată.Tuberculii de topinambur conţin o cantitate de până la 20% substanţă uscată, în care se găseşte din belşug un polimer al fructozei numit inulină. Mai conţin fier, calciu, magneziu, mangan, potasiu, sodiu, siliciu, zinc, proteine, pectine, aminoacizi, vitaminele B1, B2 şi C. Tulpina şi frunzele au în compoziţie triptofan, leucină şi beta-caroten (provitamina A).

Cercetările au arătat că administrarea de topinambur duce la o scădere a valorilor glicemiei şi stabilizează tensiunea arterială.

Sursa: www.cotidianulagricol.ro

Apa e singurul lichid care hidratează eficient organismul, asigurându-i și aportul de minerale, fără a produce tulburări metabolice și fară să aducă un aport crescut de calorii.

Așa că dacă vă gândiți și la siluetă, beți apă cu încredere! De multe ori, setea poate fi confundată cu foamea.

Dacă vi se întâmplă să aveţi o senzaţie ciudată de genul “aş mânca ceva, dar nu ştiu ce”, beţi un pahar mare de apă! Dacă senzaţia trece, înseamnă că vă era de fapt sete.

Apa favorizează absorbţia nutrienţilor din tractul digestiv, astfel că o hidratare insuficientă încetineşte procesul digestiv, iar deshidratarea cronică determină apariția constipaţiei.

Totodată, apa este crucială pentru frumuseţea corpului nostru. O hidratare optimă menţine elasticitatea pielii, previne şi întârzie apariţia ridurilor.

Nu în ultimul rând, clima caldă favorizează deshidratarea, deci vara trebuie să bem mai multă apă!

Cafeaua conţine compuşi diuretici care vor determina eliminarea mai rapidă a apei din organism. Prin urmare, dacă beţi cafea, trebuie să consumați şi mai multă apă!

Sursa: www.europafm.ro

 

Astăzi, vremea va deveni mai caldă pentru această perioadă în majoritatea regiunilor țării.

Cerul va fi mai mult senin, dar pe arii restrânse, în primele ore cu precădere în regiunile intracarpatice, iar la sfârșitul zilei în zonele joase de relief îndeosebi din centru, sud şi est se va semnala ceaţă.
Maxime între 10 și 18 grade Celsius se vor resimți în Oltenia, în primele zile ale lunii martie, iar noaptea vor fi între 0 și 2 grade.
Vremea la munte
Miercuri, temperaturile vor fi mai ridicate decât în perioada anterioară și în zona montană și un vânt mai intens la altitudini mari.

Fermele viitorului ar putea fi complet diferite de ceea ce știm până acum.

Câmpurile imense pline de culturi ar putea fi înlocuite de ferme interioare, verticale. Tehnologia a avansat suficient de mult încât să permită creșterea plantelor în aceste condiții și chiar să ofere o eficiență ridicată.

Această nouă practică a atras investitori din întreaga lume, devenind o metodă pentru viitor. Ar fi fost de mare ajutor în pandemie, când lanțurile de distribuție au fost afectate. Fermele interioare au avantajul că pot fi amplasate oriunde.

Plantele sunt udate cu un sistem automat, care folosește doar 2% din cantitatea care ar fi fost folosită afară, pentru că sistemul oferă plantelor apă, dar și colectează umezeală de la plante.

Specialiștii din întreagă lume, inclusiv membrii Departamentului de Agricultură din Statele Unite cred că fermele interioare cresc gradul de securitate alimentară, extrem de important mai ales în perioade de criză. Sunt o soluție și pentru problemele de mediu. Așa că tot mai multe fonduri sunt orientate către acest tip de afaceri.

În total au fost investite sume în valoare de 394 milioane de dolari în 2020 pentru ferme verticale interioare. Ponderea legumelor și verdețurilor produse în astfel de ferme a fost de 360.000 de tone în 2019, în creștere cu 50% față de anul 2014. Reprezintă încă un procent mic din producția totală care să acopere cererea de legume, însă viitorul pare să meargă în această direcție.

Sursa: www.digi24.ro

 

Marți, 02 Martie 2021 08:16

Atenție la ce mănânci!

Unele fructe și legume sunt pli­ne de pesticide, despre care se știe că sunt potențial toxice. Acesta este motivul pentru care este important să aflați cu ce e tratat fiecare aliment pe care îl cumpărați și care dintre ele poate fi periculos. Re­cent, a fost publicată o listă a ali­mentelor consumate pe scară largă cu concentrație mare de pesticide.

De fapt, sunt substanțe care ucid viața

Utilizate pe scară largă în industria agri­colă, pesticidele sunt folosite pentru a con­trola răspândirea sau eradicarea insectelor, ciupercilor sau plantelor care deteriorează culturile. Totuși, dacă aceste substanțe chi­mice contribuie la o „calitate” mai bună a alimentelor, tot ele pot dăuna sănătății celor care le consumă.

La fel ca antibio­ti­cele, pestici­dele sunt clasificate ca biocide, și anume produse destinate distrugerii fi­ințelor vii. De aceea, pesticidele sunt su­puse unor reglementări stricte pentru a reduce impactul lor asupra sănătății și a plane­tei. Potrivit unui raport al Grupului de Lucru pentru Mediu (EWG), există un clasament al alimentelor cele mai îmbi­bate cu pesticide.

Mai bine aruncați coaja de la mere!

Mărul este un fruct bogat în pectine și excelent pentru sănătate, dar e tratat cu peste 40 de pesticide diferite, contra in­sectelor și ciupercilor. Fermierii aplică bio­cidele direct pe coaja fructului. Chiar dacă această parte este cea mai hră­nitoare, este mai bine s-o aruncăţi. Țelina are mai mult de 60 de pesticide. Este o legumă des întâlnită în bucătărie, dar care poate fi foarte toxică, dacă nu este spălată și curățată corespunzător.

Pline de antioxi­danți, căpșunele sunt fructe sănătoase. Dar, la fel ca țelina, căpșunele conțin peste 60 de substanțe chimice care ucid organis­mele vii. În schimb, căpșunele congelate au mult mai puține pesticide. Nici aroma­tele piersici nu sunt lipsite de riscuri. Și ele sunt stropite cu peste 60 de pesticide, doar cele din con­serve ar putea fi mai curate.

Spanacul, vinul, roșiile sunt pline de substanțe toxice

Frunzele de spanac sunt tratate cu circa 50 de pesticide. Spanacul conservat con­ține cantități mai mici din aceste otră­vuri. Cireșele nu pot concura cu conținutul de pesticide din mere, dar trebuie să știți că acești compuși toxici au fost găsiți în 85% dintre cireșe. Strugurii conțin aproxi­mativ 30 de pesticide, ceea ce face ca și vinul să devină un produs potențial toxic. Nectari­nele sunt pline de pesticide, 82,9% dintre fructe fiind afectate de aceste sub­stanțe dăunătoare.

Perele sunt în fruntea clasa­men­tului, 74% din perele testate con­țineau pesticide. 45% dintre roșii au fost testate pozitiv la reziduuri de pesticide. Cartoful este leguma cea mai puțin afec­tată de pre­zența acestor ucigași tăcuți. Conține doar 35 de pesticide. Recunoscută ca fiind foarte rezistent la dăunători și la boli, varza este și ea tratată cu pesticide, dar nu s-a putut estima exact numărul acestora.

Sursa: www.fanatik.ro

Cele şapte volune din La Lilieci, ale lui Marin Sorescu, reprezintă  ,,un cântec de pomenire, un bocet al satului tradiţional” (Mircea Iorgulescu), o monografie a satului românesc din zona Olteniei, cu obiceiurile, tradiţiile şi modul de viaţă al unor oameni pe care Marin Sorescu i-a adus pe pajiştea literaturii române, făcând din ei adevărate prototipuri umane.

,,Sorescu nu cântă satul, cum fac atâţia la noi, Sorescu creează un limbaj poetic şi o tipologie fabuloasă, pornind de la elemente, probabil, autentice”, afirma criticul Eugen Simion, împătimit în ceea ce priveşte opera lui Sorescu.

De fapt, scriitorul recunoştea mai târziu: ,, Faptele din ciclul acesta sunt adevărate, nu mistifică nimic, mai ales cele care ţin de familia mea, sunt fapte autentice, şi bune, şi rele, trebuie să le luăm ca atare. Nu am încercat să înfrumuseţez, nu am încercat să clintesc cumva adevărul.”

Sorescu şi-a ales titlul volumelor de la cimitirul din comună ,,Locul unde s-au mutat, cu timpul, ţăranii cu mintea ageră şi limbajul colorat de vocabule aspre”( Eugen Simion). Imaginea cimitirului nu se găseşte obsesiv în volumele scriitorului, el nu apare ca un tărâm lugubru, ca un loc al durerilor sfâşietoare, ci, dimpotrivă, aici, de ziua morţilor, întâlnim oameni vii, care se ospătează, dau de pomană, se cinstesc cu ţuică şi vin şi se bucură de viaţă. Lumea Liliecilor e mereu prezentă din zori şi până în noapte şi reprezintă o realitate, arbuştii de liliac, ce formează gardul viu al cimitirului, înfloresc în fiecare primăvară, ca un adevărat triumf al vieţii perene în acest loc al morţii.

Cele trei volume de început ale ciclului evocă lumea satului ca şi leagăn al copilăriei, în timp ce celelalte reprezintă  ,,sufletul satului”. Primul volum începe şi respectiv se încheie cu poemele publicate în avanpremieră, în 1972: Nea Florea şi La Lilieci. Nea Florea e înfăţişat ca un personaj moromeţian, prezent mereu la ,,politica oamenilor”. Şugubăţ, ,,că nu ştiai: glumeşte ori vorbeşte serios”, el desenează viitoarele opinci pe spinarea lui Guţu-Guţu, venit spre a fi scărpinat pe burtă./ Cu degetele mari, noduroase, de la picioare: / Uite, de aici până aici, ia pune laba, să luăm măsura. / N-am potricala la mine că le-aş da şi gaură!” . Iubeşte copiii, lui nu-i dăduse Dumnezeu, şi se ocupă mereu de ,,odraslele” altora: ,, le face capul lună” cu foarfeca nemţească şi, ca o recompensă, în admiraţia ,,frizerului” şi a altor ,, asistenţi”, copilul spune pe nerăsuflate balade ,, prinse din zbor” de la o soră mai mare, Marioara.

Poemul intitulat chiar La Lilieci se deschide în mod curios, sub semnul poftei de viaţă amplificată în vecinătatea morţii: ,, Nicăieri nu mănânci o varză cu carne/ Mai gustoasă ca-n cimitir,/ De ziua morţilor”. Extrem de interesant este şi poemul Craiova văzută din car.

După o expediţie într-un pitoresc car cu boi, ,,noaptea întreagă cu carul, hai-hai, sus stelele, /Pe drum  pietrele scoteau scântei sub potcoave”, copilului cu ,, retina proaspătă, fără gunoaie”, Craiova , ,, primul oraş care-i ieşea în cale”, i se părea ,, cel mai frumos oraş din lume” .

Oamenii din Bulzeşti sunt adevăraţi oameni ai cetăţii: ,, Satul e închis ca o cetate./ Totul se află înăuntru,/Când vine de la câmp, omul parcă trage scara potecii după el”. Bărbaţii, aproape toţi, au călătorit în armată şi mai ales în timpul războiului, pentru unii, ultimul drum. Aproape că nu s-au uscat bine lacrimile văduvelor şi orfanilor din celălalt război, că urmează alt Pomelnic al morţilor; ,, Şi ieşeau muierile ţipând:,, – Pe-al meu nu l-ai văzut? / – E, nu l-am văzut. Dar ei, chiar dacă mai ştiau, nu spuneau”.

Oamenii din Bulzeşti trăiesc în mijlocul naturii, ţăranul receptând şi interpretând semnele ei:,, Ascultam bufniţele pe marginea drumului, ori cucuvelele. / Uşi! Încerca mama să le sperie, că numai voi mi-aţi cântat  / Toată viaţa /Parcă s-ar fi isprăvit privighetorile, acum vă găsirăţi să cobiţi / veni-v-ar numele !”

Poetul situează în centrul acestui microunivers , părinţii, familia: Tata, Mama, Nunta bunicii, Baba, Ioana, Muma, Moare străbunica, sunt doar câteva din poemele ce cuprind personaje dragi ale familiei. Imaginea tatălui plecat din viaţă prea devreme, se adună vag din amintirile copilului rămas doar de trei ani. ,, Aşa mi-a rămas în minte tata, mânios,/  Bătând o vită care era să-i omoare copilul”. Bunica dinspre tată, maniacă în ceea ce priveşte microbii, apare şi ea în poemele din La Lilieci: ,, Spăla clanţa uşii după fiecare musafir…”. Când spăla cămăşile, începea de lunea şi până vineri le tot linciurea”. Ea fusese nu numai adepta curăţeniei, dar şi cea mai frumoasă femeie din sat.

Sorescu aduce în paginile acestor volume o întregă comunitate rurală, cu nume şi prenume, dar mai ales cu porecle. Edificator în acest sens este poemul Cine mai trece pe drum: ,, Al lui Fleţu,/ Ai lui Fleaşcă, /A lui Girlă, /A lui Tiugă etc “   Foarte multe porecle sunt reale, ca şi apelativele specifice zonei: Nea Florea, Neică, neică, Leliţa, lelea Ioana, ţaţa Măria, gaga, gaica, moşule, finule. ş.a.

Conştiinţa apartenenţei de neam în lumea satului este extrem de puternică, fiecare e al cuiva, femeile fiind ale unor bărbaţi: Ioana lui Mărăcine, Joiţa lui Ţîrdel, Mitra lui Buturoagă… Se pot urmări destine cu încrengături familiale , pe generaţii ori în diferite momente: Mitru Ceapă, Gheorghiţa lui Ceapă, Trancă, Darul lui Trancă, Moartea lui Trancă, Blestemele Bălii, Moartea Bălii. De asemenea se întâlnesc numeroase prototipuri umane desprinse din biografii colective, fiecare având povestea lui: Călătoarea, Păun umblatul, Nebunul

Autoritatea statului, în satul lui Marin Sorescu, ca de altfel în orice aşezare rurală, e reprezentată de învăţător, preot, şeful de post, sanitarul şi mai puţin primarul. Sunt prezentate evenimente majore ale existenţei, precum naşterea la câmp a copilului muribund al Titinei, care necesită creştinarea cât mai rapid. În lipsa apei, acesta e botezat ,,cu o strachină de nisip” şi înmormântat în grădină, la rădăcina unui pom.- Creştinul lui Dumnezeu-

Moartea e înţeleasă aici mioritic. Mitrică al lui Brichiş cere ca atunci când va fi ,, permutat din comună” să fie îngropat cu taraful, ca la nuntă.

Nici nunta nu lipseşte din peisajul sorescian. Asistăm la mai multe ceremonii: Ale celor din familie, (Nunta bunicii), dar şi ca invitaţi pe la sătenii din Bulzeşti: Sovonul, Cununia, Cu nasul Corniţă etc.

,,Aspectul cel mai impunător în La Lilieci îl constituie relieful epopeic al evocărilor de lumi ţărăneşti şi acea capacitate de a percepe în obişnuitul vieţii, absolutul. La Lilieci provoacă în noi aceeaşi extraordinară, acaparantă senzaţie că am pătruns într-un ţinut spiritual inconfundabil, lume desăvârşit articulată în oricare fibră, având puterea să dea un sens propriu desfăşurărilor umane fundamentale: naşterii, copilăriei, iubirii, declinului biologic şi morţii. Altfel spus, ne aflăm în faţa unei cărţi care, cu o mare autenticitate şi percuţie stilistică, ne descoperă un univers ignorat, instalându-l cu drept de cetate în cuprinsul literaturii române”.

Sursa: www.cvlpress.ro

Pagina 135 din 233