Studenţii Specializării Jurnalism (Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova) vă invită joi, 21 ianuarie 2021, de la ora 18.00, la workshop-ul online „Ştiri, iluzii, capcane. Puterile fake-news”. Prin acest eveniment, studenţii vor să atragă atenţia, mai ales în contextul actual al pandemiei, asupra consecinţelor fatale pe care le poate avea creditarea unor aşa-zise informaţii, mult prea lesne acceptate, inclusiv de  publicul larg.

Link acces la eveniment:

https://incesa.webex.com/incesa/j.php?MTID=m95e2354ed3ccd1c086f547987199df10

Studenţii vor aduce în discuţie principalele rezultate ale cercetării acestei spinoasei teme, cercetare desfăşurată atât în România, cât şi la nivel internaţionale, astfel încât publicul larg are acum la dispoziţie o descriere riguroasă a fenomenului fake-news. În explorarea lor, viitorii jurnalişti au cules posibile răspunsuri la întrebări precum cine, ce, de ce câştigă din fake-news, au colecţionat o serie de cazuri dintre cele mai surprinzătoare şi, bineînţeles, au identificat posibile remedii, posibile proceduri accesibile publicului larg pentru a evita capcanele atât de convingătoare întinse în spaţiul public.

În partea a doua a workshop-ului, de la ora 19.00, alături de studenţii craioveni va veni din linia întâi a informării corecte şi pertinente, reputata jurnalistă Adriana Nedelea. Profilul profesional al Adrianei Nedelea reuneşte brand-uri jurnalistice dintre cele mai puternice: Digi24, RealitateaTV, Adevărul, Radio România Actualităţi. În prezent, este parte din echipa Libertatea – Ringier, unul dintre cele mai solide proiecte media quality din ultimii ani.

Evenimentul, sprijinit de INCESA (Research Hub for Applied Sciences, UCV), este organizat prin intermediul „Proiectului Stagii de practică inovative şi interdisciplinare”, proiect care are ca miză dezvoltarea integrativă, flexibilă a viitorilor profesionişti din domenii precum: ştiinţele comunicării, filologie, teologie, medicină .

Teatrul pentru copii și tineret Colibri își așteaptă cu bucurie publicul, în week-end, la spectacolele Cenușăreasa și Gogoașa și Năzdrăvanul Petrișor.

Sâmbătă, 16 ianuarie 2021, la ora 18:00, este programat spectacolul Cenușăreasa, după Frații Grimm, regia și scenariul Ionica Dobrescu, scenografia Iulia Goanță, muzica Alin Macovei – Moraru, versuri Valentin Dobrescu, cu actorii: Alis Ianoș, Cosmin Dolea, Adriana Ioncu, Geo Dinescu, Oana Stancu, Daniel Mirea, Robert Iovan, Ionica Dobrescu.

Duminică, 17 ianuarie 2021, la ora 11:00 intră în scenă Gogoașa și Năzdrăvanul Petrișor, în spectacolul adaptare după povești populare rusești, scenariul și regia Alla Cebotari, pe care o regăsim și în distribuție alături de actorii Emanuel Popescu și Daniel Mirea. Scenografia este semnată de Iulia Goanță, iar muzica de Alin Macovei – Moraru.

Sursa: www.cvlpress.ro

Ziua Națională a Culturii va fi sărbătorită în județul Gorj pe 15 ianuarie în cadrul unui complex de manifestări. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj organizează mai multe acțiuni vineri, 15 ianuarie 2021, începând cu ora 11.00, în incinta Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din municipiul Târgu Jiu.

Începând din 2011, de ziua nașterii lui Eminescu pe 15 ianuarie, este sărbătorită și „Ziua Culturii Naționale”. Vor fi lansate cărți semnate de Cristina Teodora Ciobanu , „Fluturi în asfalt”, o carte apărută la editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Târgu Jiu, 2020. Și Ion Cepoi, managerul CJCPCT Gorj își lansează cartea „Romanțe pentru prea târziu”, editura Revers, Craiova, 2020. Prezintă: Ion Popescu Brădiceni. Teodor Dădălău își lansează albumul „Tu și Eu despre Eu”, editura CJCPCT Gorj, 2020, album care conține fotografii din colecția personal.

Album foto dedicat comunei Polovragi

Un alt album care va fi lansat este “Polovragi, poarta spre cer”, editura CJCPCT Gorj, 2020. Vor mai fi lansate revista Portal Măiastra, nr. 3-4/2020 și publicațiile Revista Jiului de Sus, nr. 30/2020, Crinul Satelor, nr 35-36, 2020, apărute toate la editura CJCPCT Gorj. Evenimentul va continua cu un recital de romanțe pe versuri de Eminescu, cu participarea Emiliei Drăgotoiu Nanu, Larisa Cârlugea, Alina Parnescu și Marcel Trăistaru.

În plus, evenimentul „Poetul este un rege și i se cuvine un tron! – 171 ani de la nașterea lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naționale” se va încheia cu un recital de poezie și muzică folk, cu participarea lui Pompiliu Ciolacu și a lui Grigore Pompiliu Ciolacu. Un omagiu poeziei și lui Eminescu vor aduce actorii Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”: Cosmin Brehuță, Gia Enache, Mihai Rădulea și Iulian Marinescu.

Cei prezenți la eveniment vor putea viziona și proiecția filmului realizat în mai 2020 la Florești, Țânțăreni, film care prezintă trecerea lui Mihai Eminescu prin județul Gorj, după scenariul lui Ion Cepoi, în interpretarea lui Cosmin Brehuță și Gia Enache. Organizatorii evenimentului sunt CJCPCT Gorj și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”.

Sursa : www.gds.ro

Zavaidoc a fost unul dintre cei mai celebri lăutari din perioada interbelică. A cucerit publicul românesc cântând romanţe şi muzică populară într-un stil inconfundabil.
„Când cânta «Maria neichii, Marie»... ehe... plângea lumea... şi plâng şi eu acum... Cânta multe cântece.:«De când ne-a aflat mulţimea», cânta şi romanţe, cântece de petrecere, cânta de toate... El încheia programul. Ridica sala-n picioare. Era un bărbat cuminte, la locul lui, iubit de public şi de femei. Nu era înalt. Era arătos”,  spunea despre Zavaidoc, Florea Voinicilă, violonist în taraful celebrului lăutar.

Marin Teodorescu, pe numele său real, s-a născut la 8 martie 1896, la Pitești, fiind fiul vestitului lăutar Tănase Teodorescu și al Constandinei. Toţi copiii au moştenit talentul muzical din familie, atât Marin, cât şi fratele său Vasile, dar şi cele două surori ale lor, Maria şi Zoe. Ziarele vremii scriau că Tănase „cânta la ţambal de plângeau şi surzii şi alinta cu vioara urechile obişnuiţilor de prin cârciumi”.

Când Zavaidoc a împlinit 14 ani, el şi fraţii săi au rămas orfani de tată, şi, cu toate că era cel mai mic dintre copii, s-a văzut în postura de a asigura resurse financiare pentru familia sa.

Marin, împreună cu Vasile și Zoe, pleacă la București și încheagă un taraf, în care Marin cânta la chitară, Vasile la vioară, iar Zoe la acordeon, formaţie care avea să capete ulterior numele „Frații Zavaidoc”.

La 3 octombrie 1916, Marin pleacă în Armată, iar peste doi ani se înrolează voluntar, împreună cu fratele său Vasile, în Regimentul 44 Infanterie, care participă la Primul Război Mondial. În această perioadă, îi încântă cu muzica sa lăutărească pe ofiţerii din serviciul militar, generalul Traian Moșoiu – un mare iubitor al muzicii populare româneşti – botezîndu-l pe Marin cu supranumele de ”Zavaidoc”, de la vechiul regionalism ”zavaidoacă”, care se dorea echivalentul unui om vesel şi pus pe şotii, zurbagiu, năbădăios.

Apoi cutreieră spitalele, alături de George Enescu şi cântăreaţa de operă Elena Zamora, aducând răniţilor din război puţină alinare.

În anul 1919, Zavaidoc făcea parte din trupele române care au ocupat Budapesta.

După război se stabilește definitiv la București unde primește lecții de canto, mai întâi de la profesorul Dimitrie Cutavas, apoi de la tenorul Operei Române Dumitru Mihăilescu-Toscani și, ulterior, bucurându-se chiar de îndrumarea baritonului Petre Ștefănescu-Goangă.

Taraful Zavaidoc şi-a reluat activitatea artistică, lor alăturându-li-se mai târziu şi soţul Zoiei, grecul Tănase Perlidius, care cânta la clarinet. La scurtă vreme, muzica tarafului a ajuns renumită în toată ţara, dar şi peste hotare.

În anii 1925-1926 Zavaidoc a semnat primul contract, cu Casa de discuri Columbia, imprimând apoi peste 30 de discuri vinil, albume în care erau interpretate melodii precum vestitul ”Cântec al lui Zavaidoc”, care i-au adus câștiguri de milioane de lei, apoi  ”De când m-a aflat mulțimea”, ”Dragostea e ca o râie”, ”Foaie verde spic de grâu”, ”Mărie și Mărioară”, sau ”Pe deal, pe la Cornățel”.

Însă Zavaidoc avea o pasiune pentru muzica lăutărească interpretată în localurile bucureştene, în care era mai aproape parcă de inimile publicului, iar aceştia erau extrem de impresionaţi de modalitatea divină de interpretare a acestuia.

În cârciumile „Vişoiu”, la „Kiseleff”, „Carpaţi”, sau „La cotitură”, în grădinile de vară sau „La Mariţa Borţoasa”, Zavaidoc aducea fericire în sufletele clienţilor, rupea inimile admiratoarelor şi atenta la finanţele patronilor. Bucureştiul acelor ani intrase în febra muzicii magnifice al lui Zavaidoc.

Se spune că localul ”Cireșica” de lângă Grădina Cișmigiu, celebru pentru protipendada vremii, ajunsese să fie atât de cunoscut datorită muzicii lui Zavaidoc, încât călătorii cu tramvaiul denumeau staţia după supranumele celebrului muzicant.

Însă, aşa cum spuneam, cariera lui Zavaidoc nu s-a limitat la spaţiul românesc, el fiind adus, cu onorarii generoase, să cânte pentru clienţii multor restaurante din Ungaria, Bulgaria, Franţa şi Cehoslovacia.

Apogeul careierei sale artistice a fost conform biografilor săi, participarea, alături de orchestra lui Grigoraș Dinicu, în delegaţia României la Expoziţia Universală de la Paris, din anul 1937, care reunea „crema” artistică a întregii planete.

Trebuie spus că celebritatea sa în domeniul muzicii populare şi lăutăreşti a avut un preţ. Se spune că era atât de talentat, încât a refuzat din start oferta lui Dumitru Mihăilescu Toscani, celebrul tenor al Operei Române, de a i se alătura în cariera lirică. Zavaidoc a preferat să cânte pentru lumea restaurantelor, a cârciumilor nu întotdeauna cu „ştaif”. Aici câştiga onorarii incredibile, fiind curtat de mai toţi proprietarii stabilimentelor, fiindcă umplea restaurantele cu clienţi care rămâneau la mese până dimineaţa numai pentru a-i asculta cântecele. Şi pe cât de bogat ajunsese să fie, celebrul lăutar era pe măsură de mărinimos: cu toate că avea la Bucureşti trei maşini, fiecare cu şoferul ei, aceştia, în timp ce îşi aşteptau şeful, puteau să mănânce pe gratis orice le poftea inima. Se spune că atunci când gunoierul trecea pe stradă, Zavaidoc îl invita în casa sa, de unde acesta îşi putea alege orice costum îşi dorea. Zavaidoc era extrem de generos şi cu nepoatele sale, dar şi cu tinere studente talentate de la Conservator, pe care le sprijinea în cariera artistică.

E de înţeles că, fiind chipeş şi extrem de bogat, el era curtat de numeroase admiratoare.

Poate de aceea Zavaidoc avea să se căsătorească abia când a împlinit 43 de ani, aleasa inimii sale fiind Constanţa, o fată mai tânără decât el cu 15 ani, care avea să-i dăruiască două fete, Constanţa (născută la 9 noiembrie 1940) şi Niculina (născută la 26 noiembrie 1944), şi un băiat botezat tot Zavaidoc (născut la 26 ianuarie 1942). Cheia căsniciei a fost condiţia pusă de Zavaidoc, ca „jumătatea” sa să încerce să nu fie geloasă, în condiţiile în care artistul se întâlnea la fiecare pas cu numeroase „tentaţii”.

Se spune că la naşterea primului său copil, Zavaidoc a câtat o noapte întreagă cu fetiţa în braţe, de fericire, iar la naşterea băiatului, lăutarul a fost fericit peste măsură, aşa încât a mers pe străzile Piteştiului într-o sanie ticsită cu sticle de şampanie, dând de băut tuturor celor pe care i-a întânit în cale.

În 1943, a primit ordin de concentrare la o unitate din Târgovişte, unde s-a îndrăgostit lulea de o tânără frumoasă, pe nume Tuca, pentru care artistul era să îşi vadă familia destrămată.

Zavaidoc pleacă apoi la Tighina, unde cântă pentru armata română şi unde militarii au transformat în șlagăr melodia sa ”Soldățelul lui tăticu”.

Însă vine ziua de 4 aprilie 1944, în care bombardamentele distrug casa lui Zavaidoc din apropierea Gării de Nord, şi o omoară pe sora sa, Zoe, lăsându-l în grijă cu cei cinci copii ai acesteia, aceasta după ce în anul 1940 rămăsese şi fără fratele său Vasile.

Zavaidoc se refugiază la Caracal, unde cânta noaptea prin localuri, apoi este angajat la restaurantul Viscol din Vișoi, Câmpulung-Muscel, şi la un restaurant din Roşiorii de Vede unde un patron de restaurant angajase special pentru el o orchestră de 20 de oameni.

Însă onorariile încasate nu puteau acoperi nevoile familiei sale, soţia plus trei copii, şi ale celor cinci nepoţi care i-au rămas în grijă.

Zavaidoc se îmbolnăveşte grav, și, la 31 decembrie 1944 este internat la Spitalul Filantropia din București, diagnosticul pus de medici fiind „nefrită galopantă”. Deprimat, fără casă şi fără bani, foarte afectat de moartea surorii sale Zoia, Zavaidoc a şi orbit, după ce tensiunea i-a ajuns la 28.

La 13 ianuarie 1945 a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.

Pentru a onora cum se cuvine memoria marelui lăutar, începând cu anul 2006, Primăria Municipiului Pitești, prin Centrul Cultural, organizează, în luna noiembrie, Festivalul Național de Muzică Lăutărească „Zavaidoc”, un eveniment dedicat muzicii vechi lăutărești şi sprijinirii și lansării noilor talente.

Zavaidoc a rămas, alături de Barbu Lăutarul, Cristache Ciolac, Nicolae Buică, Grigoraş Dinicu, Fănică Luca, Sava Pădureanu, Nicu Stănescu, Petrică Moţoi, Fărâmiţă Lambru şi Ionel Budişteanu, în galeria celor mai mari şi mai vestiţi lăutari ai ţării noastre din toate timpurile.

Vântul va sufla mai tare la munte, la altitudini mari iar maximele termice pleacă de la -2 grade în depresiuni şi vor ajunge până la 5-6 grade pe litoral.

În sud-vestul ţării, vor fi precipitaţii mai ales în zonele mai înalte dar apare şi soarele. Se încălzeşte uşor şi maximele se opresc pe la 4 grade.

În ţinuturile sudice, găsim înnorări şi precipitaţii mixte, temperaturile cresc uşor şi vor ajunge până la 4 grade în zonele deluroase.

La munte, cerul va fi acoperit de nori, o să ningă şi se va depune strat nou de zãpadã. Vântul va viscoli ninsoarea pe creste, iar temperaturile din staţiuni scad uşor.

Joi continuă să ningă în toată zona montană şi se face și mai frig. În noaptea de joi spre vineri, vremea devine geroasă.

Vineri vom avea vreme rece şi o să fie ger dimineaţa şi noaptea. În cea mai mare parte a zonei de munte, apar ninsori slabe şi vântul va spulbera zăpada depusă în masivele sudice.

Sâmbătă vremea va fi geroasã, o să ningă slab pe parcursul zilei dar spre seară cerul se degajează treptat. Vântul va spulbera zăpada depusă în Munţii Banatului, în Carpaţii Meridionali şi în Carpaţii de Curburã.

14 ianuarie 2021, ora 12:00

meet.google.com/mpf-stow-uzf

             Conducerea Universităţii din Craiova are plăcerea să vă invite la conferința online prin care se va deschide proiectul POC/80/1/2/107855 “HUB-UCv - Centru Suport pentru Proiect CD Internaționale pentru regiunea Oltenia”, proiect co-finanţat din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.

             Scopul proiectului este facilitarea de sinergii cu acțiuni CDI ale programului cadru ORIZONT 2020 al Uniunii Europene și alte programe CD internaționale, prin crearea unor axe de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare CDI în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor.

             Evenimentul se va desfășura cu participarea echipei de proiect, reprezentanți ai mediului socio-economic, reprezentanți ai comunității academice și mass-media.

             Apreciem interesul dumneavoastră și vă rugăm să confirmați prezența la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 13.01.2021.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă propune prelungirea stării de alertă pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 13 ianuarie, iar restricţiile care funcţionau până în prezent vor rămâne în continuare în vigoare. Propunerea CNSU urmează să fie aprobată marţi, în şedinţa de Guvern.

 Sursa: www.news.ro

Universitatea din Craiova, în parteneriat cu SC PRIMASERV SRL anunţă finalizarea proiectului  „ANTREPRENORIAT  PENTRU O VIAȚĂ ACTIVĂ”, proiect cofinanţat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, şi vă invită la conferința de închidere, când se vor prezenta rezultatele.

Dintre rezultatele proiectului amintim:

- 397 de persoane din regiunea S-V Oltenia au beneficiat de formare competențe în domeniul antreprenoriatului;

- au fost create şi finantate prin intermediul proiectului 37 de întreprinderi;

- cele 37 de întreprinderi au creat 96 de locuri de muncă.

Mai multe informaţii: http://ava.incesa.ro

Conferința va avea loc pe 14.01.2020, orele1400. Pentru acces la eveniment, vă rugăm să faceţi click pe link-ul: meet.google.com/kqr-gpgs-zuj. 

https://www.ucv.ro/pdf/media/proiecte/2021/Anunt_conferinta_inchidere_AVA.pdf 

Cea de-a patra tranşă de vaccin de la Pfizer BioNTech, constând în 150.150 doze, a sosit astăzi în România pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara, transportul fiind asigurat de firma producătoare, inclusiv în momentul transportului la sol.

Potrivit unui comunicat de presă al Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, fiind distribuite 150.150 doze, după cum urmează:

Centrul Regional de Distribuție București: 39.975 doze;

Centrul Regional de Distribuție Brașov: 24.375 doze;

Centrul Regional de Distribuție Cluj: 21.450 doze;

Centrul Regional de Distribuție Constanța: 18.525 doze;

Centrul Regional de Distribuție Craiova: 13.650 doze;

Centrul Regional de Distribuție Iași: 20.475 doze;

Centrul Regional de Distribuție Timișoara: 11.700 doze.

Din cele 3 tranșe anterioare de vaccinuri, sosite în România până la data de 06 ianuarie 2021 (de 300.300
doze), s-au distribuit 131.370 doze, din care, numai astăzi, 11 ianuarie, 17.130 doze, către direcțiile de
sănătate publică județene și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București, după cum urmează:
DSPM București, DSP Arad, DSP Argeș, DSP Brașov, DSP Caraș-Severin, DSP Călărași, DSP Constanța,
DSP Covasna, DSP Dâmbovița, DSP Dolj, DSP Hunedoara, DSP Iași, DSP Ilfov, DSP Maramureș, DSP
Sălaj, DSP Teleorman, DSP Timiș, DSP Vâlcea.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepționate de România în cea de-a doua tranșă, cât și în
cea de-a treia tranșă, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și Centrele regionale de depozitare,
prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București.

Reamintim că, în acest moment, procesul de vaccinare se desfășoară, conform Strategiei naționale de
vaccinare împotriva COVID-19, pentru personalul prevăzut în Etapa I de vaccinare din domeniile sănătății
și social – sistem public și privat.
Sursa : www.gds.ro

Încă puţin şi se împlineşte aproape un an de când pademia de COVID-19 a lovit planeta într-un mod cu totul neaşteptat. Şocul a trecut mai greu decât în orice altă situaţie şi oamenii au fost nevoiţi să se adapteze din mers, să facă greşeli, să corecteze comportamente la ei şi la ceilalţi, să lucreze remote, să înveţe în faţa ecranului şi să se obişnuiască cu lipsa de contact social.

Cu toate acestea, au existat anumite grupe de vârstă care nu au resimţit atât de profund aceste schimbări, fie pentru că nu au respectat regulile de distanţare socială, fie pentru că stilul lor de viaţa nu a fost influenţat major de pandemie.

Iată cum s-a adaptat fiecare generaţie la pandemie

Cei mai afectaţi de noul virus au fost consideraţi bătrânii, datorită rezistenţei scăzute la boli şi puterii limitate a corpului de a lupta cu infecţiile bacteriene sau virale. Cu toate acestea, un studiu ce a implicat colectarea datelor de jurnal ale persoanelor vârstnice din America în martie şi aprilie 2020 a constatat că participanţii mai în vârstă (peste 60 de ani) s-au simţit mai puţin stresaţi şi ameninţaţi de pandemie şi au experimentat o bunăstare emoţională mai mare decât alţii. Replici precum: „Uneori sunt cam singur, dar mă acomodez” au fost regăsite în multe însemnări ale participanţilor la studiu, ceea ce a demonstrat că generaţia Baby Boomer a avut o adaptabilitate sporită la noile condiţii.

Un alt avantaj al bătrânilor a fost apropierea de familie. Fie pentru că părinţii aveau nevoie de o persoană care să îi ajute cu îngrijirea copiilor, fie pentru că vârstnicii nu aveau o condiţie medical bună şi aveau ei nevoie de ajutor, aceştia s-au apropiat de familiile lor, locuind împreună pe perioada pandemiei, ceea ce le-a sporit şi mai mult satisfacţia morală în această perioadă. 

Mai mult decât atât, veniturile persoanelor mai în vârstă au rămas constante, în vreme ce multe dintre persoanele mai tinere şi-au pierdut locurile de muncă.

Un alt studiu al companiei de investiţii Edward Jones a intervievat 9.000 de persoane din SUA şi Canada din cinci generaţii şi a constatat, de asemenea, că adulţii în vârstă s-au descurcat mai bine în pandemie decât generaţiile mai tinere.

Când au fost întrebaţi cât de bine au reuşit să facă faţă impactului Covid-19, 39% dintre participanţii cu vârsta peste 75 de ani şi 33% dintre Baby Boomerii (56-74 ani) chestionaţi au spus „foarte bine”, procent care a scăzut la 29% pentru generaţia X (40-55 ani), la 26% pentru Millennials (24-39 ani) şi la 31% pentru Gen Z (18-23 ani).

Aproape un sfert din generaţia Millennials şi Gen Z au răspuns că nu au reuşit foarte bine să facă faţă acestei noi situaţii, comparativ cu 15% din Gen X, 12% din Baby Boomers, în vreme ce doar 5% dintre persoanele peste 75 de ani au dat acest răspuns.

Acest lucru, într-o anumită măsură, s-ar putea datora factorilor de stres percepuţi, care apar în anumite momente din viaţa.

Dacă ai 20-30-40 de ani cu siguranţă pandemia te-a făcut să te îngrijorezi asupra facturilor, împrumuturilor, chiriei, creşterea copiilor sau stabilitatea locului de muncă. Griji la care se adaugă şi cele legate de cheltuielile lunare uzuale pentru mâncare, rechizite, device-uri pentru şcoala online sau îmbrăcăminte. La capitolul haine, însă, magazinele online profesioniste, precum Vgeneration, ţi-au pus la dispoziţie o gamă destul de variată de produse, astfel încât nu ai mai fost nevoit să ieşi din casă pentru a cumpăra cele necesare. În plus, articolele vestimentare şi încălţămintea s-au găsit la preţuri corecte tot timpul anului, salvând, astfel, o parte semnificativă din bugetul tău. 

În sens opus, pensionarii tradiţionali se îngrijorează mai puţin de pierderea locurilor de muncă şi de îngrijirea copiilor mici (deşi mulţi bunici sunt un sprijin pentru nepoţii lor). De asemenea, au de multe ori beneficii legate de asigurări sociale.

Participanţii mai tineri (18-39 de ani) şi de vârstă mijlocie (40-59 de ani) din studiul Universităţii din Columbia Britanică au raportat mai multe conflicte interpersonale de muncă şi stresuri legate de familie decât cei mai în vârstă.

Aşadar, în vreme de pandemie, pensionarii sunt într-o poziţie mai bună decât cei mai tineri, care au copii sau părinţii de îngrijit.

Însă, acest avantaj nu este singurul. Odată cu vârsta vine şi înţelepciunea, pentru că vârstnicii tind să recunoască care sunt situaţiile stresante ce pot fi schimbate şi care nu, utilizând abordări diferite în funcţie de răspuns. De exemplu, ceea ce nu poţi controla nu are rost să te gândeşti cum să schimbi. Adulţii mai în vârstă au certitudinea că situaţiile stresante nu vor dura pentru totdeauna şi vor veni vremuri mai bune, ceea ce are sens, pentru că ei au trăit şi au experimentat mai mult.

Pentru tinerii cu experienţă mai puţină de viaţă, pandemia Covid-19 ar putea fi prima criză majoră pe care au întâmpinat-o şi sunt mai nerăbdători să se încheie. La polul opus, odată cu înaintarea în vârstă, oamenii învaţă să trăiască cu ceea ce nu îi doboară.

În concluzie, deşi pensionarii sunt consideraţi grup vulnerabil pentru Covid-19, iar sănătatea fizică scade odată cu vârsta, cea mentală tinde să se îmbunătăţească de-a lungul duratei de viaţă. Adesea, tinerii se tem să îmbătrânească, să fie singuri şi trişti, dar bunăstarea psihologică creşte odată cu vârsta!

Aşadar, generaţiile mai tinere ar putea să înveţe multe lucruri de la omologii lor mai în vârstă despre cum să facă faţă stresului, să aibă experienţe pozitive în faţa adversităţilor vieţii şi să îmbrăţişeze recunoştinţa.