Cele şapte volune din La Lilieci, ale lui Marin Sorescu, reprezintă ,,un cântec de pomenire, un bocet al satului tradiţional” (Mircea Iorgulescu), o monografie a satului românesc din zona Olteniei, cu obiceiurile, tradiţiile şi modul de viaţă al unor oameni pe care Marin Sorescu i-a adus pe pajiştea literaturii române, făcând din ei adevărate prototipuri umane.
,,Sorescu nu cântă satul, cum fac atâţia la noi, Sorescu creează un limbaj poetic şi o tipologie fabuloasă, pornind de la elemente, probabil, autentice”, afirma criticul Eugen Simion, împătimit în ceea ce priveşte opera lui Sorescu.
De fapt, scriitorul recunoştea mai târziu: ,, Faptele din ciclul acesta sunt adevărate, nu mistifică nimic, mai ales cele care ţin de familia mea, sunt fapte autentice, şi bune, şi rele, trebuie să le luăm ca atare. Nu am încercat să înfrumuseţez, nu am încercat să clintesc cumva adevărul.”
Sorescu şi-a ales titlul volumelor de la cimitirul din comună ,,Locul unde s-au mutat, cu timpul, ţăranii cu mintea ageră şi limbajul colorat de vocabule aspre”( Eugen Simion). Imaginea cimitirului nu se găseşte obsesiv în volumele scriitorului, el nu apare ca un tărâm lugubru, ca un loc al durerilor sfâşietoare, ci, dimpotrivă, aici, de ziua morţilor, întâlnim oameni vii, care se ospătează, dau de pomană, se cinstesc cu ţuică şi vin şi se bucură de viaţă. Lumea Liliecilor e mereu prezentă din zori şi până în noapte şi reprezintă o realitate, arbuştii de liliac, ce formează gardul viu al cimitirului, înfloresc în fiecare primăvară, ca un adevărat triumf al vieţii perene în acest loc al morţii.
Cele trei volume de început ale ciclului evocă lumea satului ca şi leagăn al copilăriei, în timp ce celelalte reprezintă ,,sufletul satului”. Primul volum începe şi respectiv se încheie cu poemele publicate în avanpremieră, în 1972: Nea Florea şi La Lilieci. Nea Florea e înfăţişat ca un personaj moromeţian, prezent mereu la ,,politica oamenilor”. Şugubăţ, ,,că nu ştiai: glumeşte ori vorbeşte serios”, el desenează viitoarele opinci pe spinarea lui Guţu-Guţu, venit spre a fi scărpinat pe burtă./ Cu degetele mari, noduroase, de la picioare: / Uite, de aici până aici, ia pune laba, să luăm măsura. / N-am potricala la mine că le-aş da şi gaură!” . Iubeşte copiii, lui nu-i dăduse Dumnezeu, şi se ocupă mereu de ,,odraslele” altora: ,, le face capul lună” cu foarfeca nemţească şi, ca o recompensă, în admiraţia ,,frizerului” şi a altor ,, asistenţi”, copilul spune pe nerăsuflate balade ,, prinse din zbor” de la o soră mai mare, Marioara.
Poemul intitulat chiar La Lilieci se deschide în mod curios, sub semnul poftei de viaţă amplificată în vecinătatea morţii: ,, Nicăieri nu mănânci o varză cu carne/ Mai gustoasă ca-n cimitir,/ De ziua morţilor”. Extrem de interesant este şi poemul Craiova văzută din car.
După o expediţie într-un pitoresc car cu boi, ,,noaptea întreagă cu carul, hai-hai, sus stelele, /Pe drum pietrele scoteau scântei sub potcoave”, copilului cu ,, retina proaspătă, fără gunoaie”, Craiova , ,, primul oraş care-i ieşea în cale”, i se părea ,, cel mai frumos oraş din lume” .
Oamenii din Bulzeşti sunt adevăraţi oameni ai cetăţii: ,, Satul e închis ca o cetate./ Totul se află înăuntru,/Când vine de la câmp, omul parcă trage scara potecii după el”. Bărbaţii, aproape toţi, au călătorit în armată şi mai ales în timpul războiului, pentru unii, ultimul drum. Aproape că nu s-au uscat bine lacrimile văduvelor şi orfanilor din celălalt război, că urmează alt Pomelnic al morţilor; ,, Şi ieşeau muierile ţipând:,, – Pe-al meu nu l-ai văzut? / – E, nu l-am văzut. Dar ei, chiar dacă mai ştiau, nu spuneau”.
Oamenii din Bulzeşti trăiesc în mijlocul naturii, ţăranul receptând şi interpretând semnele ei:,, Ascultam bufniţele pe marginea drumului, ori cucuvelele. / Uşi! Încerca mama să le sperie, că numai voi mi-aţi cântat / Toată viaţa /Parcă s-ar fi isprăvit privighetorile, acum vă găsirăţi să cobiţi / veni-v-ar numele !”
Poetul situează în centrul acestui microunivers , părinţii, familia: Tata, Mama, Nunta bunicii, Baba, Ioana, Muma, Moare străbunica, sunt doar câteva din poemele ce cuprind personaje dragi ale familiei. Imaginea tatălui plecat din viaţă prea devreme, se adună vag din amintirile copilului rămas doar de trei ani. ,, Aşa mi-a rămas în minte tata, mânios,/ Bătând o vită care era să-i omoare copilul”. Bunica dinspre tată, maniacă în ceea ce priveşte microbii, apare şi ea în poemele din La Lilieci: ,, Spăla clanţa uşii după fiecare musafir…”. Când spăla cămăşile, începea de lunea şi până vineri le tot linciurea”. Ea fusese nu numai adepta curăţeniei, dar şi cea mai frumoasă femeie din sat.
Sorescu aduce în paginile acestor volume o întregă comunitate rurală, cu nume şi prenume, dar mai ales cu porecle. Edificator în acest sens este poemul Cine mai trece pe drum: ,, Al lui Fleţu,/ Ai lui Fleaşcă, /A lui Girlă, /A lui Tiugă etc “ Foarte multe porecle sunt reale, ca şi apelativele specifice zonei: Nea Florea, Neică, neică, Leliţa, lelea Ioana, ţaţa Măria, gaga, gaica, moşule, finule. ş.a.
Conştiinţa apartenenţei de neam în lumea satului este extrem de puternică, fiecare e al cuiva, femeile fiind ale unor bărbaţi: Ioana lui Mărăcine, Joiţa lui Ţîrdel, Mitra lui Buturoagă… Se pot urmări destine cu încrengături familiale , pe generaţii ori în diferite momente: Mitru Ceapă, Gheorghiţa lui Ceapă, Trancă, Darul lui Trancă, Moartea lui Trancă, Blestemele Bălii, Moartea Bălii. De asemenea se întâlnesc numeroase prototipuri umane desprinse din biografii colective, fiecare având povestea lui: Călătoarea, Păun umblatul, Nebunul
Autoritatea statului, în satul lui Marin Sorescu, ca de altfel în orice aşezare rurală, e reprezentată de învăţător, preot, şeful de post, sanitarul şi mai puţin primarul. Sunt prezentate evenimente majore ale existenţei, precum naşterea la câmp a copilului muribund al Titinei, care necesită creştinarea cât mai rapid. În lipsa apei, acesta e botezat ,,cu o strachină de nisip” şi înmormântat în grădină, la rădăcina unui pom.- Creştinul lui Dumnezeu-
Moartea e înţeleasă aici mioritic. Mitrică al lui Brichiş cere ca atunci când va fi ,, permutat din comună” să fie îngropat cu taraful, ca la nuntă.
Nici nunta nu lipseşte din peisajul sorescian. Asistăm la mai multe ceremonii: Ale celor din familie, (Nunta bunicii), dar şi ca invitaţi pe la sătenii din Bulzeşti: Sovonul, Cununia, Cu nasul Corniţă etc.
,,Aspectul cel mai impunător în La Lilieci îl constituie relieful epopeic al evocărilor de lumi ţărăneşti şi acea capacitate de a percepe în obişnuitul vieţii, absolutul. La Lilieci provoacă în noi aceeaşi extraordinară, acaparantă senzaţie că am pătruns într-un ţinut spiritual inconfundabil, lume desăvârşit articulată în oricare fibră, având puterea să dea un sens propriu desfăşurărilor umane fundamentale: naşterii, copilăriei, iubirii, declinului biologic şi morţii. Altfel spus, ne aflăm în faţa unei cărţi care, cu o mare autenticitate şi percuţie stilistică, ne descoperă un univers ignorat, instalându-l cu drept de cetate în cuprinsul literaturii române”.
Sursa: www.cvlpress.ro
3 stații meteo şi 10 senzori măsoară calitatea aerului pe care-l respiră craiovenii. Prin proiectul de voluntariat ClearAir-Cv / Aer curat în Craiova, oraşul nostru a primit o adevărată reţea independentă de senzori și stații meteo, în aşa fel încât cercetătorii, specialiştii şi autorităţile să aibă la dispoziţie date obiective despre pericolul pe care îl înfruntăm în fiecare zi.
Proiectul a adus împreună mediul socio-economic, Universitatea şi mediul liceal craiovean. Studenţii Universităţii din Craiova, de la Departamentul de Fizică, au învățat cum să realizeze un senzor de particule. Apoi, mai mult de 300 de elevi ai unor licee din Oltenia („Matei Basarab”, „Tudor Arghezi”, „Ştefan Velovan”, Colegiul Naţional „Carol I”, Liceul Militar „Tudor Vladimirescu”, „Charles Laugier”, „Voltaire”,Colegiul Național „George Coşbuc” din Motru) în general și Craiova în particular au devenit parte din campania „Adoptă un senzor!”. Astfel, șapte licee craiovene și Universitatea din Craiova au adoptat câte un senzor, ceilalți doi senzori aflându-se la persoane private care locuiesc în Craiova, pentru acoperirea integrală a zonelor de interes pentru poluare. Proiectul s-a bucurat de atenția profesorilor de fizică din învățământul preuniversitar din Dolj și a cadrelor didactice ale Universității din Craiova care au participat la prezentările realizate de către echipa de proiect. Voluntarii OMV Petrom s-au ocupat de montarea și punerea în funcțiune a senzorilor.
Pasul următor a fost crearea unui site cu pagina de Facebook asociată unde sunt transmise datele de la senzori și de la stațiile meteo şi la care publicul largare acces liber: https://www.clearaircraiova.ro/. Mai mult, cercetătorii Universității din Craiova vor realiza studii ştiinţifice pornind de la valorile înregistrate de aceşti senzori, în aşa fel încât în cel mai scurt timp problema să fie cât mai temeinic înţeleasă pentru a de identifica soluţiile optime derezolvare. Informarea autorităților locale despre poluare va fi un pas important făcut de echipa de proiect pentru ca autoritățile să ia decizii documentate legate de dezvoltarea sustenabilă a regiunii, în beneficiul comunității.
Tu știi ce respiri?
Poluarea atmosferică înseamnă prezența particulelor în suspensie și a gazelor nocive. Acestea pot fi naturale (eliberate din sol, de către plante, erupţăii vulcanice, dispersia sării marine) sau cauzate de activitățile umane (obţinute în urma arderii combustibililor fosili, precum cărbunele, petrolul, benzina sau motorina, tratarea deşeurilor, procese industriale şi utilizarea solvenţilor).
Particulele acestea îmbolnăvesc și chiar ucid persoane vulnerabile. Să nu uităm că Oltenia ocupă locul al II-lea la incidența bolilor ischemice ale inimii şi accidente cerebrovasculare, locul al III-lea la incidența bolilor pulmonare obstructive și locul al V-lea la incidenţa astmului, (conform Institutului de Statistică al României, Starea de sănătate a populației).
Proiectul a fost susţinut de OMV Petrom, care a acordat 3000 de euro pentru această idee, în cadrul competiției interne Campionatul de Voluntariat, ediția 2020. Partenerii proiectului sunt EDUCOL, Departamentul de Fizică din cadrul Facultății de Științe a Universității din Craiova şi Centrul Meteorologic Regional Oltenia din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Echipa proiectului a fost sprijinită şi de Cercul profesorilor de fizică, respectiv de profesorii din Oltenia, marea majoritate absolvenţi ai Fizicii craiovene.
Muzeul Judeţean Botoşani ar putea participa, cu zeci de piese din patrimoniu, la o expoziţie internaţională în China, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la descoperirea civilizaţiei Yangshao.
Potrivit Agerpres, muzeul din Botoşani a primit invitaţia de a prezenta, alături de Palatul Culturii din Iaşi, 100 de exponate din cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa.
Reprezentanţii regiunii Yangshao sărbătoresc 100 de ani de la descoperirea acestei civilizaţii neolitice, care este aproape concomitentă cu civilizaţia Cucuteni - Tripolia.
Cu această ocazie, specialiştii chinezi din această regiune au invitat Palatul Culturii din Iaşi să participe la o expoziţie dedicată descoperirii de acum 100 de ani cu circa 100 de piese Cucuteni, fapt pentru care Palatul Culturii ne-a propus ca jumătate din aceste piese să fie aduse de către Muzeul Judeţean Botoşani, să fim parteneri în această expoziţie. Noi intenţionăm ca spre sfârşitul anului să închidem muzeul pentru reabilitare şi atunci am considerat ca o parte din cele mai frumoase piese Cucuteni pe care le avem să le trimitem în această expoziţie internaţională", a declarat directorul muzeului, Aurel Melniciuc.
Printre exponatele care ar urma să plece în China se află şi statueta antropomorfă Venus de Drăguşeni, considerată cea mai valoroasă piesă de arheologie şi care a reprezentat simbolul unei expoziţii organizată la New York. Autorităţile chineze au anunţat că vor suporta toate costurile de transport şi de asigurare a exponatelor de la Muzeul Judeţean din Botoşani.
Sursa: www.agerpres.ro
Reprezentanţele ICR de la Bruxelles, Istanbul, Lisabona, Londra, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia şi Veneţia vor promova în mediul online tradiţia Mărţişorului. “Unul dintre cei mai cunoscuţi vestitori ai primăverii – Mărţişorul – sugerează renaştere, puritate şi dragoste, iar efortul depus în confecţionarea lui îl înnobilează şi îi conferă sens. Tradiţia Mărţişorului a fost inclusă pe Lista patrimoniului imaterial al umanităţii (UNESCO) în anul 2017, cu titlul “Practici culturale asociate zilei de 1 Martie”, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord”, precizează ICR, într-un comunicat de presă.
Sursa: www.cvlpress.ro
Organizatorii turnelului WTA 1000 de la Miami au anunțat că Simona Halep (locul 3 WTA) va participa la competiția care se va desfășura în Statele Unite ale Americii, la Miami, în perioada 23 martie – 3 aprilie.
Halep a înregistrat cel mai bun parcurs de la Miami la edițiile din 2015 și 2019, când a ajuns până în semifinale. Ultima câștigătoare a turneului este Ashleigh Barty, în 2019, ediția de anul trecut fiind anulată.
Primele meciuri de pe tabloul principal feminin vor avea loc pe 23 martie. Până la Miami Open, Simona va fi prezentă la Dubai, între 8 și 14 martie.
Simona Halep va participa și la turneul de la Stuttgart, primul care se va disputa pe zgură, în acest an. Primele trei clasate în ierarhia mondială vor lua startul la turneul din Germania.
Simona Halep a coborât de pe locul 2 pe locul 3 WTA, cu 7.255 de puncte, în clasamentul WTA dat publicităţii luni.
Sursa:www.gds.ro
Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Educaţiei vor acorda, începând cu anul universitar următor, 100 de burse tinerilor din Belarus care doresc să studieze în instituţii de învăţământ superior din România.
Potrivit unei postări de pe site-ul Ministerului Educaţiei, bursele sunt acordate în baza deciziei Guvernului României din 17 decembrie 2020 şi vor fi destinate programelor de studii de licenţă, master sau doctorat, în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională.
În luna noiembrie 2020, miniştrii Educaţiei din cadrul Spaţiului European al Învăţământului Superior din care face parte şi România au adoptat Comunicatul de la Roma, un document de viziune pentru următorii 10 ani, care accentuează importanţa valorilor fundamentale ale învăţământului superior. În cadrul acestui document, libertatea academică este definită drept "libertatea personalului academic şi a studenţilor de a desfăşura activităţi în cadrul şi în parteneriat cu societatea în absenţa interferenţelor şi a temerilor de represiune".
Sursa: www.agerpres.ro
Dacă americanii au Valentine’s Day, noi avem Dragobetele, o zi în care sărbătorim, dragostea. Ziua de Dragobete este sărbătorită pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental.
Nu cred că îți trebuie o zi anume pentru a celebra iubirea, dar cum suntem tradiționaliști, mergem pe sintagma clasică “De Dragobete iubește românește”. Așa că pe 24 februarie este despre îmbrățișări, iubire și despre cât de mult înseamnă fiecare pentru jumatatea lui.
Care este semnificaţia Zilei Îndrăgostiţilor în tradiţia română
Fiul Babei Dochia, Dragobetele este echivalentul Sfântului Valentin şi simbolizează sărbătoarea dragostei în tradiţiile româneşti. Sărbătorit pe 24 februarie sau 1 martie, Dragobetele reprezintă un obicei românesc care marchează începutul primăverii.
Puţini sunt cei care cunosc cu adevărat tradiţiile româneşti sau obiceiurile româneşti păstrate din generaţie în generaţie pentru sărbătoarea de Dragobete.
Astfel, sărbătoarea dragostei sau ziua îndrăgostiţilor la români era văzută ca fiind una de bun augur, deoarece se credea că aduce gospodarilor un an mai îmbelşugat, linişte, noroc în dragoste şi prosperitate.
Modul de a sărbători Dragobetele este diferit de la o regiune a ţării la alta: petreceri în aer liber, dansuri, jocuri, discuţii în jurul focului, săruturi, logodne simbolice.
Să nu uitam despre frumusețea tradițiilor românești de această sărbătoare, dar mai ales de faptul că de Dragobete fiecare iubește românește!
Sursa: www.ziarulunirea.ro
Conferința Fonduri Europene – Vulnerabilități și Oportunități va mai avea ca invitat și pe Claudiu Dumitrescu, procuror șef în cadrul DNA.
Claudiu Dumitrescu este Procuror șef al Unității pentru combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, începând cu 2016. Domnul Dumitrescu coordonează activitatea procurorilor, polițiștilor și specialiștilor desemnați să investigheze acest tip de cazuri penale și cooperează cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Claudiu Dumitrescu are experiență de procuror de peste 20 ani, având studii de lege penală și securitate națională, dar și în domeniul combaterii fraudelor comunitare ale fondurilor structurale și cheltuielilor directe.
Conferința este parte a proiectului Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to Citizens, co-finanțat de Comisia Europeană prin DG REGIO, un proiect Freedom House România în parteneriat cu PressHub, G4 Media, Ziarul de Iasi, Viaţa Liberă și Átlátszó Erdély.
Evenimentul este de tip hibrid – va avea loc la Pullman Bucharest World Trade Center pe data de 25 februarie 2021 și va fi transmis în direct pe site ul www.presshub.ro și pe paginile de Facebook ale partenerilor.
Sursa : www.cvlpress.ro
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis marţi mai multe atenţionări Cod galben de ceaţă valabile în orele următoare în 27 de judeţe.
Potrivit ANM, până la ora 11:00, în localităţi din judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Giurgiu, Teleorman, Constanţa, Tulcea, Alba (zona joasă), Braşov (zona joasă), Mureş (zona joasă), Harghita, Sibiu se va semnala local ceaţă, care determină scăderea vizibilităţii sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcţie şi de condiţiile locale, formarea gheţuşului.
De asemenea, până la ora 10:00 sunt vizate de ceaţă şi localităţi din judeţele Olt, Gorj (zona joasă), Dolj (zona joasă), Mehedinţi (zona joasă), Bacău (zona joasă), Botoşani, Galaţi, Neamţ (zona joasă), Vrancea (zona joasă), Iaşi, Vaslui, Brăila şi Buzău.
Avertizările de fenomene periculoase imediate se emit pentru o perioadă de maximum 6 ore.
„Una caldă, una rece” – aceasta pare a fi zicala ce descrie perfect oscilaţiile de temperatură din această perioadă. Astfel de variaţii meteorologice cauzează probleme nu doar în ceea ce privește alegerea vestimentaţiei potrivite sau starea de spirit, ci constituie un adevărat pericol pentru imunitate, lăsându-şi amprenta asupra sănătăţii organismului.
Este important să ştim că, în general, un corp sănătos poate suporta fără dificultăţi chiar şi diferenţele mai mari de temperatură, însă mulţi dintre noi ne confruntăm cu anumite vulnerabilităţi fizice sau afecţiuni cronice.
Toţi aceşti factori externi, precum precipitaţiile, ceața, umiditatea, presiunea atmosferică şi variaţiile meteo ajung să influenţeze în mod negativ un număr mare de persoane, declanşând dureri de cap, migrene, ameţeli, tulburări de echilibru, stări de slăbiciune şi apatie.
Sursa: www.exquis.ro
