Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o atenţionare Cod galben de vânt şi ninsoare viscolită în zone din 13 judeţe, până sâmbătă dimineaţa, precum şi o informare de intensificări ale vântului în regiuni din vestul şi estul ţării.

Potrivit meteorologilor, în intervalul 26 noiembrie, ora 12:00 – 27 noiembrie, ora 02:00, în Banat, iar în cursul nopţii şi pe litoral, va fi Cod galben de intensificări ale vântului, cu viteze în general de 60 – 80 km/h. De asemenea, în Carpaţii Meridionali, la altitudini de peste 1.700 de metri, rafalele vor depăşi 90 – 100 km/h şi temporar va ninge viscolit.

Judeţele vizate de atenţionare sunt:

• Timiş,
• Caraş-Severin,
• Mehedinţi,
• Gorj,
• Hunedoara,
• Alba,
• Sibiu,
• Braşov,
• Prahova,
• Buzău,
• Dâmboviţa,
• Argeş,
• Vâlcea

Prognoza de specialitate arată că, în intervalul 26 noiembrie, ora 10:00 – 27 noiembrie, ora 8:00, va fi în vigoare o informare de vânt în regiunile vestice şi estice ale ţării, unde local şi temporar vor fi rafale în general de 50 – 60 km/h. În zona de munte, mai ales la altitudini mari, viteza vântului va depăşi 70 – 80 km/h şi trecător va ninge.

Cod galben de vânt şi ninsoare viscolită, în 13 județe

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o atenţionare Cod galben de vânt şi ninsoare viscolită în zone din 13 judeţe, până sâmbătă dimineaţa, precum şi o informare de intensificări ale vântului în regiuni din vestul şi estul ţării.
Potrivit meteorologilor, în intervalul 26 noiembrie, ora 12:00 – 27 noiembrie, ora 02:00, în Banat, iar în cursul nopţii şi pe litoral, va fi Cod galben de intensificări ale vântului, cu viteze în general de 60 – 80 km/h. De asemenea, în Carpaţii Meridionali, la altitudini de peste 1.700 de metri, rafalele vor depăşi 90 – 100 km/h şi temporar va ninge viscolit.
Judeţele vizate în totalitate de atenţionare sunt:

• Timiş,
• Caraş-Severin,
• Mehedinţi,
• Gorj,
• Hunedoara,
• Alba,
• Sibiu,
• Braşov,
• Prahova,
• Buzău,
• Dâmboviţa,
• Argeş,
• Vâlcea

Prognoza de specialitate arată că, în intervalul 26 noiembrie, ora 10:00 – 27 noiembrie, ora 8:00, va fi în vigoare o informare de vânt în regiunile vestice şi estice ale ţării, unde local şi temporar vor fi rafale în general de 50 – 60 km/h. În zona de munte, mai ales la altitudini mari, viteza vântului va depăşi 70 – 80 km/h şi trecător va ninge.

Sursa: www.gds.ro 

Prin Rezoluția nr. A/RES/54/134, la 17 decembrie 1999, Adunarea Generală a ONU a stabilit ca data de 25 noiembrie să fie desemnată Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. Astfel,  guvernele, agențiile ONU, organizațiile internaționale și neguvernamentale au fost invitate să organizeze evenimente în această zi pentru a atrage atenția publicului asupra problemei violenței împotriva femeilor.

În anul 1991, a fost lansată campania internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor, care marchează seria celor 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor și care se derulează, în fiecare an, în perioada 25 noiembrie (Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor) – 10 decembrie (Ziua Internațională a Drepturilor Omului – adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului).

Peste 355.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, astăzi, de sărbătoarea Sfintei Muceniţe Ecaterina (25 noiembrie).

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 152.390 de femei şi 203.217 bărbaţi.

Cele mai întâlnite prenume feminine sunt Ecaterina – 66.195 de persoane şi Cătălina – 64.261. La bărbaţi, cele mai multe persoane poartă prenumele derivat Cătălin – 168.579.

Cu ocazia praznicului Sfintei Muceniţe Ecaterina îşi mai sărbătoresc onomastica şi cei care se numesc: Caterina – 2.523 de persoane; Cati – 1.745; Catinca – 8.720; Călina – 4.392; Tincuţa – 4.554; Călin – 34.604 şi Ecaterin – 34. 

Sfânta Ecaterina de la Alexandria este, conform tradiției, sfânta creștină și fecioară care a fost martirizată la începutul secolului al IV-lea. A fost o prințesă și o studentă remarcabilă, a devenit creștină în jurul vârstei de 14 ani, iar Biserica Ortodoxă o prăznuiește în fiecare an din luna noiembrie.

Sursa: www.gds.ro 

Teatrul Colibri propune pentru acest week-end două minunate titluri din repertoriu: „Vrăjitorul din Oz“ și„Prietenii Motanului Încălțat“.

Sâmbătă, 27 noiembrie, la ora 18:00, se va juca spectacolul „Vrăjitorul din Oz“, adaptare după L. Frank Baum, scenariul şi regia Cristian Mitescu, scenografia Eugenia Tărăşescu – Jianu, asistent scenografie: Nichita Teodorescu, muzica Alexandru Berehoi, coregrafia Ionuţ Sergiu Anghel, cu actorii: Marin Fagu, Alis Ianoş, Cosmin Dolea, Emanuel Popescu, Daniel Mirea, Ionica Dobrescu, Geo Dinescu, Adriana Ioncu, Alla Cebotari, voci: Rodica Prisăcaru, Mugur Prisăcaru.

Duminică, 28 noiembrie, la ora 11:00, se joacă „Prietenii Motanului Încălțat“, într-un spectacol cu scenariul și regia semnate de Iulia Cârstea, pe care o regăsim și în distribuție alături de actorii Daniel Mirea, Oana Stancu, Alis Ianoș, Emanuel Popescu. Scenografia este semnată Eugenia Tărășescu – Jianu.

Publicul se mai poate bucura de expoziția „Cu drag despre vrăjitoare, deschisă în Sala Studio, ce poate fi vizitată zilnic, în timpul programului agenției de bilete. Intrarea este liberă!

Sursa: www.gds.ro 

Antioxidantă, antimicrobiană, psihoactivă, carminativă şi antiinflamatoare, nucşoara este utilă în anxietate, insomnii, uşurarea durerilor, stimularea sistemului imunitar şi combaterea unor infecţii bacteriene.

• Miristicina şi elemicina, compuşi prezenţi în nucşoară, activează serotonina, substanţă responsabilă de starea de fericire şi dopamina, neurotransmiţătorul care ajută la controlarea centrilor de plăcere din creier. Nucşoara acţionează ca un sedativ uşor, determinând corpul şi mintea să facă faţă mai bine stresului. Pentru a atenua anxietatea, amestecă un praf de nucşoară cu 1 lingură de suc de agrişe şi bea amestecul de 2 ori pe zi, nu mai mult de o săptămână.
• Beneficiile nucşoarei pentru creier şi sistemul nervos sunt cunoscute încă din Antichitate, grecii şi romanii utilizând-o pentru proprietăţile ei neuroprotectoare. Miristicina din nucşoară este cea care ne ajută să avem o memorie mai bună, prin stimularea şi protejarea căilor neuronale. În plus, inhibă o enzimă care contribuie la apariţia bolii Alzheimer şi creşte puterea de concentrare. Înainte de culcare, bea un pahar cu apă călduţă în care ai pus un vârf de cuţit de nucşoară.
• Nucşoara acţionează ca un somnifer natural pentru persoanele care nu reuşesc să doarmă deloc sau se trezesc de mai multe ori pe noapte. Magneziul din nucşoară stimulează eliberarea serotoninei, care induce un efect calmant şi sedativ. Serotonina se coverteşte în melatonină, hormon care ne ajută să adormim mai repede şi să avem un somn liniştit. Pentru a scăpa de insomnii, bea în fiecare seară 1 pahar cu lapte cald în care ai amestecat un praf de nucşoară. Sau, poţi face un amestec din 1 picătură de ulei esenţial de nucşoară şi 1 lingură de ulei de măsline, cu care să-ţi masezi fruntea înainte de culcare.
• Mineralele şi vitaminele din nucşoară contribuie la acţiunea ei antioxidantă, protejând organismul de radicalii liberi, care slăbesc sistemul imunitar. Potasiul, calciul, fierul şi manganul cresc imunitatea, aşa că nu strică să adăugăm zilnic puţină pudră de nucşoară în cana cu ceai sau în farfuria cu supă, mai ales în sezonul rece. De asemenea, un studiu recent a arătat că anumiţi compuşi din nucşoară pot avea o acţiune pozitivă împotriva unor bacterii precum stafilocolul auriu.
• Uleiurile volatile din nucşoară au proprietăţi analgezice şi antiinflamatoare, de care ar putea beneficia persoanele care suferă de dureri articulare, reumatism, leziuni musculare sau tendinită. Pentru a-l putea folosi ca tratament, diluează 3 picături de ulei esenţial de nucşoară în 50 ml de ulei de măsline sau de cocos. Aplică amestecul obţinut pe zona afectată, de 3 ori pe zi sau adaugă-l în apa de baie. Atenţie! Uleiul esenţial de nucşoară nu trebuie folosit pe termen lung, având tendinţa de a irita pielea. De asemenea, nu trebuie înghiţit, pentru că poate provoca ameţeală şi poate irita sistemul digestiv.
• Natura antioxidantă şi antiinflamatoare a nucşoarei o face un remediu demn de luat în seamă pentru tratarea acneei, reducând apariţia coşurilor şi diminuând eventualele cicatrici lăsate de acestea. Prepară un amestec dintr-o linguriţă de miere şi una de nucşoară pudră şi aplică-l pe faţa curată. Lasă-l să acţioneze 20 de minute, apoi spală-ţi faţa cu apă călduţă. Pentru a observa rezultate, repetă tratamentul 1 dată pe zi, 1 săptămână.

Sursa: www.cotidianulagricol.ro 

Craiova intră în atmosfera sărbătorilor de iarnă de vineri, 26 noiembrie, la ora 18:00, când peste un milion de beculețe se vor aprinde în zona centrală, pe Calea București, dar și în Parcul Nicolae Romanescu. Evenimentele de iarnă, reunite sub umbrela „Lumi Magice”, vor cuprinde surprize pentru toate vârstele, de la spectacole cu invitați celebri precum Gașca Zurli, până la căsuțe de poveste cu produse handmade, cadouri unicat pentru cei dragi, decorațiuni, vin fiert și alte bunătăți.

Cea mai importantă seară va fi cea de vineri, 26 noiembrie, când luminile festive vor fi aprinse în premieră, dând startul oficial al serbărilor de iarnă. Momentul va fi urmat de un concert al artistului Andrei Păunescu, care va urca pe scena amplasată în Centrul Vechi – Piața Frații Buzești. Pe aceeași scenă, în weekendurile următoare, vor fi invitați artiști ai mai multor instituții de cultură din municipiu. Lor li se adaugă și Gașca Zurli, apreciată de copiii din întreaga țară, care va veni la Craiova pe 1 Decembrie, de Ziua Națională.

Centrul Vechi și Piața Mihai Viteazul, în haine de sărbătoare

Centrul Vechi și Piața Mihai Viteazul vor îmbrăca haine de basm. Vor fi amplasate căsuțe pictate, de la care craiovenii pot cumpăra decorațiuni inedite, globuri personalizate, alimente și băuturi specifice sărbătorilor de iarnă, deserturi, bijuterii realizate manual și multe altele.

Locuitorii orașului pot degusta preparate alese și în zona cu food truck-uri din Piața William Shakespeare, copiii se pot distra la carusel, iar cei vor să facă mișcare pot merge la patinoarul din Piața Mihai Viteazul.

Vedetele adevărate ale sărbătorilor de iarnă sunt copiii cuminți, pentru care vor exista ateliere speciale, care să-i pregătească pentru venirea lui Moș Crăciun.

Evenimentele din seria „Lumi magice” sunt menite să ne ajute să intrăm în spiritul sărbătorilor de iarnă, la capătului unui an cu multe încercări. Vor fi activități în toate zilele de vineri, sâmbătă și duminică, atât unde e scena principală din Centrul Vechi, între orele 18:00 – 20:00, cât și în Piața Mihai Viteazul sau pe esplanada Teatrului Național Marin Sorescu, la care toată lumea e binevenită, indiferent de vârstă.

Sursa: www.gds.ro 

Vineri, 26 noiembrie 2021, ora 19:00, la Filarmonica „Oltenia” Craiova se va cânta Fantezia „Carmen” pentru flaut și orchestră de François Borne, inspirată de capodopera lui Bizet, sub bagheta dirijorului Bogdan Vodă, solist –  flautistul Cătălin Opriţoiu. Fantezia „Carmen” de Borne este considerată o compoziţie romantică de mare virtuozitate solistică, prin utilizarea tuturor disponibilităţilor timbrale ale flautului, lucrarea exprimând sensibilitate interpretativă.

                   În program vor mai fi lucrări de Mozart, Grieg şi Beethoven, după cum urmează:

                        Wolfgang Amadeus Mozart: Divertismentul în Fa major, K. 213

                        Edvard Grieg: Suita „Holberg”, op. 40                                         

                        Ludwig van Beethoven: Simfonia nr. 1 în Do major, op. 21

       BOGDAN  VODĂ

Bogdan Vodă a absolvit specializările compoziție (cu Tiberiu Olah) și dirijat (cu Ludovic Bacs) la Universitatea Națională de Muzică din București. Actualmente, este conferențiar univ. dr. al Departamentului de Compoziție din aceeași instituție. Predă compoziție, armonie, forme și analize, orchestrație etc. Conduce Orchestra Concerto a UNMB. A scris lucrări simfonice, concertante și camerale, care au fost interpretate în festivaluri naționale și internaționale. Are și o activitate de dirijor, cu prezențe la pupitrul majorității orchestrelor filarmonice din țară (a debutat, în 1994, la Filarmonica „Oltenia” din Craiova, unde este, în prezent, dirijor permanent), cu concerte, turnee și înregistrări în Franța, Marea Britanie, Polonia, Slovacia, Spania, Turcia.

CĂTĂLIN  OPRIȚOIU

Cătălin Opriţoiu şi-a început lecţiile de flaut la vârsta de şase ani, sub îndrumarea tatălui său, profesorul Virgil Opriţoiu. Este apoi elev al Liceului de Muzică „Dinu Lipatti” și urmează cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti la clasa prof. Ioan Cațianis, completându-și licența cu studiile de master la clasa prof. Virgil Frâncu. În paralel, participă la mai multe cursuri de perfecţionare artistică organizate în România şi Germania cu profesorii Demetrius Popp, Aurèle Nicolet, Philippe Boucly, Irena Grafenauer. În anul 2009, obține titlul de doctor în muzică (cu calificativul Magna cum Laudae) pentru teza „Aspecte stilistice și interpretative în unele creații pentru flaut din muzica românească în a doua jumătate a secolului XX. Intepretarea – act creator.” Cătălin Opriţoiu are un palmares bogat: este multiplu Laureat al Concursului Internaţional „Constantin Silvestri”, România (1990-1993); obține Premiul I la Concursul Naţional de Interpretare, dar și la Concursul Internaţional de Flaut, Timişoara, iar în anul 2007 câştigă locul întâi la Concursul Internaţional de Flaut din Volos, Grecia. În 2004 activează ca solo-flautist al Orchestrei Simfonice din Seul (Coreea de Sud), în 2005 absolvă cursul de măiestrie artistică pentru soliști (Master de solist) în cadrul Universităţii Superioare de Muzică din München (Germania). În acelaşi an, înfiinţează orchestra „Camerata Classica” şi activează ca solist permanent al acesteia, având colaborări în emisiuni radio şi de televiziune. În perioada 1998-2011, Cătălin Opriţoiu a fost prim-flautist al orchestrei filarmonice „George Enescu”, în prezent fiind solist al Orchestrei Simfonice București și solist concertist al Filarmonicii „Oltenia” Craiova. Dedicat în egală măsură și activității didactice, Cătălin Opriţoiu este Lector univ. dr. la catedra de flaut a Universității Naționale de Muzică București.

Compusă în anul 1900, „Fantaisie Brillante” pe teme din opera “Carmen” (orchestraţia Jean-Pierre Rampal) este singura lucrare aparţinând compozitorului francez, Fr. Borne, care se interpretează frecvent şi astăzi, menţinând viu pentru ea atât interesul flautiştilor din întreaga lume, cât şi pe cel al publicului larg.

Alături de alte versiuni interesante inspirate de celebra operă a lui G. Bizet, amintim pe cele ale compozitorilor Pablo de Sarasate, în varianta unei Fantezii pentru vioară şi orchestră, şi Rodion Scedrin care a valorificat partitura iniţială a operei creând muzică pentru balet.

Sursa: https://cvlpress.ro/ 

Măceşul este o specie originară din Europa, nord-vestul Africii şi vestul Asiei. În România creşte peste tot în flora spontană, în fâneţe, pajişti, liziere de păduri sau pe margine de drum. Arbustul are o înălţime cuprinsă între 1 şi 3 metri, tulpina este acoperită cu ţepi mici, sub formă de cârlig, frunzele sunt penate, iar florile – mai rar albe, roz pal sau roz închis. Fructul, roşu sau portocaliu închis, este foarte bogat în vitamina C şi vitaminele A, B1, B2, P, K, E, PP, zaharuri, proteine, minerale etc. În cultură măceşul a fost introdus doar în câteva plantaţii din ţară.

Acţiunile terapeutice ale fructelor şi florilor şi frunzelor sunt extrem de cunoscute.

Măceşele sunt indicate în cazul bolilor de inimă (cură de o lună, toamna şi primăvara, cu pulbere de măceşe, pe stomacul gol), cistită şi nefrită (se folosesc seminţele cu efect diuretic, care protejează rinichii, pulpa ori decoctul de seminţe), litiaza şi colici biliare (infuzia combinată cu măceşe, câte un pahar înainte de masă, în cure de 30 de zile, urmate de 10 zile de pauză), debilitate şi anemie la copii (sirop de măceşe), hipertensiune arterială (cură cu pulbere de măceşe), reumatism (infuzie), avitaminoză (cură de pulbere de măceşe), circulaţie periferică deficitară (sirop de măceşe), constipaţie (infuzie combinată îndulcită cu miere), febră (se bea ½ litri infuzie combinată pe zi), gripă şi guturai (pulbere de măceşe), obezitate (extract apos de măceşe), spondiloză (cură de trei luni cu infuzie). Atenţie, seminţele, folosite mai mult decât recomandă terapeutul, pot provoca intoxicaţii. Perişorii acestora au un efect iritant asupra aparatului respirator şi digestiv şi pot declanşa reacţii alergice severe.

Cele mai bogate în vitamina C sunt fructele culese de la o altitudine mai mare de 800 de metri, însă concentraţie bună în complexul de vitamine au şi cele de la şes. Culesul măceşelor se face până la picarea brumei, ceea ce poate însemna inclusiv luna noiembrie. Fructele se usucă în locuri umbrite, ferite de umezeală, în strat foarte subţire. Acest proces durează până la trei săptămâni. Dintr-un kilogram de fructe rezultă în jur de 400 de măceşe deshidratate.

Sursa: www.cotidianulagricol.ro 

Vreme, în general, închisă și în răcire ușoară, față de ziua precedentă, astăzi, în Oltenia, cu maxime cuprinse între 8 și 12 grade C. Cerul va fi mai mult noros și, local, va ploua slab. La munte, pe creste, vor fi precipitații mixte. Vântul va sufla slab, până la moderat. Temperaturile minime de la noapte se vor situa între 0 și 5 grade C. Izolat, în zonele joase, va fi ceață.

Sursa: www.radiooltenia.ro