Mereu printre studenti
Adda

Adda

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Marți, 07 Decembrie 2021 08:51

Prognoza meteo – 7 decembrie

Vreme închisă, astăzi, în Oltenia, cu maxime cuprinse între 3 și 7 grade C și precipitații pe arii extinse, predominant sub formă de ploaie. La munte va ninge și se va depune strat nou de zăpadă, local consistent.

Pe arii restrânse, cantitățile de precipitații vor depăși 15-20 litri pe metru pătrat. Vântul va prezenta intensificări izolate în sud-vestul regiunii și la munte. Temperaturile minime de la noapte se vor situa între 0 și 4 grade C. Izolat, vor fi condiții de ceață.

Sursa: www.radiooltenia.ro 

Volumul „Omuleţul roşu”, publicat într-o nouă ediţie în italiană, revizuită şi modificată la Sandro Teti Editore din Roma, va fi prezentat pe 18 decembrie, la Circolo dei Lettori din Torino, unde se vor afla scriitoarea Doina Ruşti şi traducătorul Roberto Merlo, profesor la Universitatea din Torino.

Întâlnirea literară cu scriitoarea Doina Ruşti la Torino este organizată de Accademia di Romania in Roma, Circolo dei Lettori din Torino şi Librăria Luxemburg din Torino, în parteneriat cu Departamentul de Limbi şi Literaturi Străine şi Culturile Lumii din cadrul Universităţii din Torino, Sandro Teti Editore din Roma, patronajul Salonului Internaţional de Carte de la Torino şi al Consulatului General al României la Torino.

Doina Ruşti (n. 15 februarie 1957), cu strămoşi veniţi din Muntenegru, turci, evrei şi mai ales români dunăreni, scrie proză caracterizată printr-un balcanism accentuat şi cu un imaginar de surse diverse. Şi-a petrecut copilăria într-un sat din sudul României (Comoşteni), într-o familie de învăţători.

Regulile absurde şi haosul instalat la sfârşitul dictaturii transpar ficţional în „Fantoma din moară”, roman care aduce un univers stăpânit de fantome şi de hierofanii. Romanul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, fiind considerat „una dintre cele mai convingătoare şi expresive ficţiuni despre comunismul autohton, publicate în ultimul deceniu” (Paul Cernat). În „Encyclopedia”, de J. A. Weinstock, romanul „Fantoma din moară” este încadrat în stilul neogotic.

În acelaşi registru fantastic sunt scrise şi alte romane. „Zogru” (tradus în italiană, maghiară, spaniolă, bulgară) creează un personaj insolit şi un tip de fantastic înrudit cu cel din picturile lui Chagall, după cum remarca un cotidian din Santiago de Chile. Recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, a beneficiat de o bursă a guvernului maghiar şi de cronici entuziaste. În aceeaşi manieră sunt scrise şi romanele „Omuleţul roşu” (2004), „Homeric” (2019) şi „Paturi oculte” (2021), dar şi „Mâţa Vinerii”. Acesta din urmă, probabil cel mai tradus roman al scriitoarei, a primit premiul pentru cea mai bună carte tradusă din partea Uniunii Scriitorilor Maghiari, fiind elogiat pentru tipul de imaginar şi pentru stil.

Un loc special îl ocupă romanul „Manuscrisul fanariot” (2015), tradus parţial în engleză, care abordează un tip de realismul magic, fabulatoriu şi liric pe alocuri.

Alte romane adoptă un realism crud, precum „Lizoanca”, despre care presa din ţară şi din străinătate a scris la superlativ, a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, 2009.

La publicarea primei ediţii în italiană a romanului „Omuleţul roşu”, volumul s-a bucurat de cronici pozitive în Italia, fiind apreciată atât originalitea expresiei (după cum scria La Stampa), cât şi complexitatea subiectului (potrivit Il Venerdì di Repubblica) şi tipul de fantastic (relata Stato). 

Doina Ruşti trăieşte în Bucureşti, este scenaristă, iar ocazional face şi regie de film. A regizat un film de scurtmetraj, după povestirea sa „Cristian”, ce a avut premiera la Cannes 2015, fiind selectat şi în alte festivaluri internaţionale. De asemenea, a scris dialogurile pentru „Miracolul din Tekir” (2016) şi scenariul pentru documentarul „The Greek Slave” (r. Germain Kanda), selectionat la One World Romania 2015.

Roberto Merlo este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Departamentul de Limbi şi Literaturi străine şi Culturi moderne al Universităţii din Torino. S-a format ca românist la Universităţile din Torino, Cluj-Napoca şi Bucureşti. A publicat numeroase studii consistente despre literatura română contemporană şi despre traducerile de care e bucură scriitorii români în Peninsulă. A tradus numeroase volume din literatură română modernă şi contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameşteanu, Doina Ruşti: „L’omino rosso” (2012; 2021) şi „Zogru” (2010), dar şi teatru şi poezie (Matei Vişniec şi Marta Petreu).

Sursa: www.news.ro

Cătina albă – Hyppophae rhamnoides, este un arbust cunoscut ca făcând parte din flora spontană a României, care se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și că plantă ornamentală.

Catina albă își are originea în stepele Asiei Centrale, în regiunea Caucazului. Fructul de cătina conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe etc

La noi în țară, catina albă crește spontan în zona subcarpatică din Moldova și Muntenia, începând din bazinul superior al Siretului până la Olt. În Subcarpaţii Moldovei cătina se întâlnește pe văile râurilor Bistriță, Trotuș, Putna și Milcov. În zona subcarpatica a județului Buzău, cătina albă are o frecvență mai mare decât în alte zone din România (este foarte întâlnită în zona Berca – Nehoiu). De asemenea, se mai întâlnește pe văile râurilor Teleajen și Dâmbovița, precum și în Delta Dunării. Prezența cătinei albe este însă semnalată de profesorul Ion Simionescu încă din secolul 19 pe văile Prahovei și Siretului, în pâlcuri mixte de cătină roșie – Tamarix gallica – și cătină albă – Hippophae rhamnoides.

Fructele de cătină se recoltează din august până la sfârșitul lui octombrie, eșalonat, atunci când fructul a atins greutatea maximă și conținutul sau în substanțe active este maxim. Uleiul de cătină obținut din aceste fructe este utilizat în tratamentul unor afecțiuni precum: alcoolism, anemie, ulcer gastric și duodenal, alergii, reumatism, precum și în afecțiunile neuroendocrinologice, circulatorii sau hepatice. Are o acțiune reconfortantă, calmantă, cu efecte ușor narcotice. Din fructele de catină se pot obține nenumărate preparate cu efecte benefice asupra organismului, așa cum este și Carotina, un amestec de fructe de catina și morcov, brevetat de profesoar Nicole-Livia Atudosiei, de la Universitatea Bioterra, produs medaliat în anul 2002 la Salonul Invențiilor de la Geneva.

În agricultură, cătina albă se folosește în unele zone pentru îmbogățirea în azot a solurilor, datorită nodozităților similare celor întâlnite la leguminoase, dar și pentru consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorită capacității mari de drajonare. Cea mai folosită metodă de înmulțire la cătină este butășirea. Pentru aceasta este nevoie de lăstari maturi, cu scoarță lignificată, care se pot îngropa toamna în pământ sau acoperi cu un mușuroi. Udați bine imediat după plantare, butașii vor forma rădăcini și primăvara vor pleca devreme în vegetație.

Sursa: www.cotidianulagricol.ro 

Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Cornetti” invită publicul să participe la un spectacol, unul care aduce tradiţiile în faţa celor prezenţi. ” Vă invităm să participați la Spectacolul de Crăciun  “Steaua Populară”, organizat de Școala Populară de Arte și Meserii ”Cornetti” Craiova, la Casei de Cultură a Studenților”, din Craiova,  Sala de spectacole, joi 09 decembrie 2021 , ora 18:00″ , a precizat Aida Ionescu, manager Școala Populară de Artă și Meserii „Cornetti.”

Sursa: https://cvlpress.ro/

Precipitaţiile sub formă de ploi şi ninsori vor cuprinde toată ţara, începând cu noaptea de luni spre marţi, informează Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Începând din noaptea de luni spre marţi (6/7 decembrie) aria precipitaţiilor se va extinde dinspre sud-vest şi va cuprinde toate regiunile. La munte va ninge, în centrul, nordul şi nord-estul ţării treptat vor predomina ninsorile şi local se va depune strat de zăpadă.

Ploile vor fi moderate cantitativ în sud-vest, unde se vor acumula cantităţi de apă de 15 – 20 litri/mp şi izolat 30 litri/mp.

Îndeosebi în Transilvania, precum şi în centrul şi nordul Moldovei, pe arii restrânse vor fi depuneri de polei.

În zona montană înaltă va ninge şi se va depune strat nou de zăpadă şi vor fi intensificări ale vântului, viscolind ninsoarea şi spulberând zăpada.

Sursa: www.gds.ro 

Muzeul Național Cotroceni prezintă, în perioada 9 decembrie 2021 – 9 februarie 2022, în Spațiile Medievale, expoziția foto-documentară „Dispărute, strămutate, salvate”. Proiectul expozițional își propune să aducă în fața publicului, în special a generațiilor mai tinere, o parte din opera plastică de factură monumentară cu caracter comemorativ, lucrări care, de-a lungul timpului, au fost îndepărtate, fiind considerate „indezirabile” de regimurile totalitare din secolul trecut.

Astfel, prin intermediul a peste 30 de panouri, publicul va cunoaște câteva creații de certă valoare artistică, unele de importanță istorică, aflate în patrimoniul național și universal, care au căzut sub furia distructivă a ideologiilor totalitare și au sfârșit demolate, topite sau, în rare situații, strămutate sau ascunse.

Statuile ecvestre ale regilor Carol I și Ferdinand I, creații ale sculptorului croat Ivan Meštrović, „Monumentul Reîntregirii Neamului”, grup statuar evocator al Marii Uniri de la 1918, opera sculptoriței Olga Sturdza-Mavrocordat, statuia lui Vasile Lucaciu – luptător pentru drepturile românilor ardeleni – sunt doar o mică parte dintre monumentele „necorespunzătoare ideologic și politic”, distruse și „scăzute din inventar pe bază de proces-verbal”.

Expoziția „Dispărute, strămutate, salvate”, deschisă publicului până pe 9 februarie 2022, va putea fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 9:00-17:00. Vizitarea se face pe bază de programare, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la numerele 021.317.31.07 / 0725.518.381, doar cu respectarea măsurilor speciale care au ca scop prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2.

Parteneri: Arhivele Naționale Ale României (A.N.R.); Muzeul Municipiului București (M.M.B.); Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” (M.M.N.); Muzeul Naţional de Istorie a României (M.N.I.R.); Muzeul Olteniei Craiova; Muzeul Județean Satu Mare; Oficiul Național Pentru Cultul Eroilor (O.N.C.E.); Agenţia Naţională de Presă Agerpres; Postmodernism; Societatea Colecționarilor de Artă din România (S.C.A.R.); domnul Sorin Iftimi.

Sursa: https://cvlpress.ro/ 

Peste 800.000 de români îşi sărbătoresc onomastica luni, de Sfântul Nicolae. Peste 500.000 de bărbați și aproape 300.000 de femei poartă numele de Nicolae, Nicoleta sau derivatele acestora.

Povestea sfântului Nicolae este o combinație de istorie și mit, de generozitate și violență și de deznădejde transformată în speranță. Puțini sfinți au fost atât de iubiți și puțini poartă atât de multe tradiții, credințe și legende.

Este vorba despre 509.294 de bărbaţi şi 294.732 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, citat de Agerpres.

302.555 de persoane au prenumele Nicolae

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Nicolae – 302.555 de persoane. Se mai întâlnesc următoarele derivate: Culae – 5; Lae – 17; Laie – 9; Nae – 198; Necula – 59; Neculai – 42.730; Nic – 27; Nicholas – 10.834; Nicholaus – 7; Nick – 94; Nicoara/Nicoară – 466; Nicola – 1.332; Nicolaie – 10.915; Nicolaita/Nicolaiţă/Nicolăiţă – 2; Nicolas – 43.090; Nicolaus – 85; Nicu – 24.158; Nicula – 14; Niculae – 21.862; Niculai – 3.218; Niculaie – 1.716; Niculaita/Niculaiţă/Niculăiţă – 9; Nicusor/Nicuşor – 45.464; Nik – 33; Nike – 4; Niklas – 44; Nikola – 197; Nikos – 125; Năiţă – 25.

218.526 de femei au prenumele Nicoleta

Poartă prenumele Nicoleta 218.526 de femei. Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Necolina – 1; Necolita/Necoliţa – 1; Neculina – 2.252; Neculita/Neculiţa – 178; Nica – 455; Nichi – 18; Nicola – 4.226; Nicolaita/Nicolaiţa/Nicolăiţa – 4; Nicole – 12.581; Nicoletta – 539; Nicolina – 2.373; Nicolita/Nicoliţa – 5.721; Nicoll – 148; Niculaita/Niculaiţa/Niculăiţa – 1; Niculeana – 10; Niculia – 24; Niculina – 43.759; Niculita/Niculiţa – 556; Nicuta/Nicuţa – 1.358; Nika – 37; Niki – 47; Nikki – 5; Nikky – 4; Niko – 4; Nikola – 86; Nikole – 208; Nikolet – 29; Nikoleta – 138; Nikolett – 814: Nikoletta – 540; Nikolette – 14; Nikoll – 23; Nikolle – 43; Niky – 9.

Sursa: www.gds.ro 

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, luni dimineaţa, atenţionări Cod galben de ceaţă densă în mai multe localităţi şi zone din 17 judeţe, inclusiv în municipiul Bucureşti.

Potrivit meteorologilor, până la ora 10:00, în Capitală se va semnala ceaţă, fenomen care reduce vizibilitatea, local, sub 200 de metri.

Tot până la aceeaşi oră, ceaţa va persista în judeţele Olt, Dolj, localităţile:

  • Craiova,
  • Filiaşi,
  • Podari,
  • Leu,
  • Argetoaia,
  • Brădeşti,
  • Melineşti,
  • Şimnicu de Sus,
  • Bucovăţ,
  • Işalniţa,
  • Braloştiţa,
  • Pieleşti,
  • Breasta,
  • Dioşti,
  • Goieşti,
  • Teasc,
  • Coşoveni,
  • Malu Mare,
  • Robăneşti,
  • Murgaşi,
  • Teslui,
  • Ţuglui,
  • Coţofenii din Dos,
  • Drăgoteşti,
  • Cernăteşti,
  • Scăeşti,
  • Sopot,
  • Almăj,
  • Bulzeşti,
  • Mischii,
  • Predeşti,
  • Ghindeni,
  • Gherceşti,
  • Coţofenii din Faţă,
  • Cârcea,
  • Pleşoi.

În județul Vâlcea vor fi afectate localităţile:

  • Drăgăşani,
  • Bălceşti,
  • Prundeni,
  • Fârtăţeşti,
  • Ioneşti,
  • Şuşani,
  • Orleşti,
  • Lungeşti,
  • Ştefăneşti,
  • Valea Mare,
  • Zătreni,
  • Tetoiu,
  • Glăvile,
  • Suteşti,
  • Laloşu,
  • Livezi,
  • Scundu,
  • Ghioroiu,
  • Măciuca,
  • Drăgoeşti,
  • Diculeşti,
  • Creţeni,
  • Mădulari,
  • Guşoeni,
  • Făureşti,
  • Stăneşti,
  • Lăcusteni,
  • Mitrofani,
  • Amărăşti.

    De asemenea, meteorologii au prognozat ceaţă şi vizibilitate redusă, până la ora 10:00, în judeţele Galaţi, dar şi în Botoşani (localităţile: Dorohoi, Hudeşti, Suharău, Havârna, Ibăneşti, Şendriceni, Vârfu Câmpului, Cristineşti, Dersca, George Enescu, Hilişeu-Horia, Păltiniş, Broscăuţi, Mileanca, Pomârla, Roma, Darabani, Mihăileni, Corlăteni, Leorda, Cândeşti, Cordăreni, Viişoara, Brăeşti, Conceşti, Văculeşti, Lozna, Dimăcheni, Bucecea) şi în Suceava, respectiv în localităţile: Suceava, Siret, Salcea, Dumbrăveni, Şcheia, Bosanci, Zvoriştea, Todireşti, Dărmăneşti, Milişăuţi, Grăniceşti, Ipoteşti, Dorneşti, Moara, Satu Mare, Adâncata, Mitocu Dragomirnei, Hânţeşti, Pătrăuţi, Bălcăuţi, Zamostea, Siminicea, Grămeşti, Calafindeşti, Muşeniţa şi Şerbăuţi.

    Până la ora 9:00, va fi ceaţă şi vizibilitate redusă sub 200 de metri şi, izolat, sub 50 de metri în zona continentală a judeţului Constanţa, dar şi în localităţile: Medgidia, Murfatlar, Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Negru Vodă, Nicolae Bălcescu, Castelu, Ciocârlia, Amzacea, Cuza Voda, Mereni, Comana, Târguşor, Fântânele, Tortoman şi Grădina.

    O avertizare de ceaţă densă este în vigoare, până la ora 9:00, şi în judeţele Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov şi Teleorman.

    Totodată, sub Cod galben de ceaţă şi vizibilitate redusă se află şi judeţele Argeş şi Buzău.

    În judeţele Prahova şi Dâmboviţa se va semnala ceaţă care reduce vizibilitatea, local, sub 200 de metri şi izolat sub 50 de metri. Avertizarea este valabilă până la ora 9:00.

Sursa: www.gds.ro 

Peste 40% dintre români cred că un program școlar ce include o masă este cel mai potrivit pentru copii, procent depășit cu câteva puncte – aproape 50% – de tabăra celor care preferă un program de câteva ore, potrivit unui sondaj “Percepții asupra Educației”, realizat de Avangarde în noiembrie anul acesta şi prezentat de edupedu.ro. În privința condițiilor de desfășurare a școlii în pandemie, doar 6% sunt de acord cu testarea elevilor acasă, alături de condițiile standard, iar 16% – cu testarea elevilor la școală. 42% dintre respondenți cred că școala trebuie să rămână cu prezență fizică în orice condiții.

Sondajul a fost realizat în perioada 22-29 noiembrie 2021, prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 890 de respondenți, reprezentând populația adultă neinstituționalizată a României, marja de eroare fiind de 3,2%.

Întrebați care este varianta de program școlar pe care o cred cea mai potrivită pentru copii, indiferent de condițiile existente în școală:

  • 48% au ales “Program de câteva ore, ca până acum, cu teme pentru acasă”;
  • Aproape la fel de mulți, dar cu două opțiuni de răspuns, au optat pentru programe cu masă inclusă: 24% – Program de câteva ore cu masă inclusă, cu teme acasă; respectiv 18% – Program lung 8-16 cu masă și cu realizarea temelor inclusă;
  • 10% nu au putut aprecia sau nu au răspuns.
  • avangarde 1 1024x632
  • În privința condițiilor pentru desfășurarea școlii în pandemie, cei mai mulți respondenți au optat pentru condițiile standard (mască, igienă etc.), următoarele opțiuni, la mare distanță, fiind condițiile standard însoțite fie de vaccinarea profesorilor, fie de testarea elevilor în școală. Doar câteva procente optează pentru testarea elevilor acasă. Astfel:

    • 43% – condiții standard (mască, igienă etc.)
    • 16% – condiții standard +.vaccinarea profesorilor
    • 16% – condiții standard + testarea elevilor la școală
    • 7% – condiții standard + vaccinarea elevilor
    • 6% – condiții standard + testarea elevilor acasă
    • 10% – nicio condiție
    • 2% – nu pot aprecia/nu răspund
    • 1
    • Întrebați ce măsură susțin în cazul unei situații critice cauzate de pandemie, ce impune măsuri restrictive în privința desfășurării școlii, peste 40% spun că școala trebuie să rămână deschisă. Doar 4% preferă vacanță, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul lunii octombrie-începutul lunii noiembrie. Astfel:

       
      • 42% – Școala trebuie să rămână cu prezență fizică în orice condiții
      • 23% – Școala online acolo unde se poate, alte forme de școală la distanță acolo unde nu există posibilitatea
      • 20% – Școală online acolo unde se poate, școală normală acolo unde nu există posibilitatea
      • 4% – Vacanță pentru că mulți elevi nu pot face online și ar fi dezavantajați
      • 11% – Nu pot aprecia / Nu știu
      • 2
    • Sursa: www.cvlpress.ro
    • FOTO: chemetskaya/Dreamstime.com

Festivalul Internaţional „Craiova Muzicală” 2021 (ediţia 48) organizat de Filarmonica „Oltenia” Craiova stă sub semnul diversităţii, abordând mai multe genuri: vocal-simfonic, cameral şi simfonic. Muzică, de la baroc la rock, va fi interpretată de artiştii invitaţi, alături de Orchestra Simfonică şi Corala Academică ale Filarmonicii „Oltenia” Craiova.

Festivalul  Internaţional „Craiova Muzicală” 2021, ediţia a 48-a, se va deschide pe 1 decembrie 2021, cu Oratoriul eroic „Tudor Vladimirescu” de GHEORGHE DUMITRESCU, de Ziua Naţională a României şi sărbătorirea a 200 de ani de la Revoluţia de la 1821, eveniment ce a marcat începutul procesului de renaştere naţională a ţării noastre (Anul Tudor Vladimirescu). Seara se va încheia cu Suită din muzica filmului „Mihai Viteazul” de TIBERIU OLAH.

Vineri, 3 decembrie 2021, ora 19:00, melomanii vor fi  invitaţi la un concert cameral cu duo vioară/pian Cristian Pintilie – Mihai Ungureanu. În program vor fi lucrări din perioada barocă şi clasică, compuse de VIVALDI, MOZART ŞI BEETHOVEN.

Festivalul se va desfăşura în perioada 1- 17 decembrie 2021, timp în care vor avea loc 9 evenimente muzicale, director artistic al festivalului fiind prof. univ. dr. dr.h.c. VALENTINA  SANDU-DEDIU.

 PROGRAMUL FESTIVALULUI

 MIERCURI,  1  DECEMBRIE  2021,  ORA  19:00 – Deschiderea festivalului

Concert vocal-simfonic dedicat Zilei Naționale a României

ORCHESTRA  SIMFONICĂ  ȘI  CORALA  ACADEMICĂ  ALE  FILARMONICII  „OLTENIA”

DIRIJOR: EDUARD  DABROWSKI

SOLIST: ALEXANDRU  CONSTANTIN (bariton)

Dirijorul corului: MANUELA  ENACHE-PÎRVU

În program:

Gheorghe Dumitrescu: Oratoriul eroic „Tudor Vladimirescu” pentru solist, cor și orchestră (selecțiuni)

Tiberiu Olah: Suită din muzica filmului „Mihai Viteazul”

VINERI,  3  DECEMBRIE  2021,  ORA  19:00

Concert cameral

CRISTIAN  PINTILIE (vioară), MIHAI  UNGUREANU (pian)

În program:

Antonio Vivaldi/Ottorino Respighi: Sonata în Re major, RV 10

Wolfgang Amadeus Mozart: Sonata nr. 26 în Si bemol major, K. 378

Ludwig van Beethoven: Sonata nr. 5 în Fa major, op. 24 („Sonata Primăverii”)

LUNI,  6  DECEMBRIE  2021,  ORA  19:00

Concert cameral

CĂTĂLIN  OPRIȚOIU & MILLENIUM  ARTS  QUARTET

SHIRIN  CORBULAVINIA  SĂTEANU (vioară),

MIHAELA  MOSCALU (violă), ALEXANDRU  DUȚULESCU (violoncel)

În program:

Georg Friedrich Haendel: „Muzica apelor”

Johann Strauss-fiul: Valsul „Dunărea albastră”, op. 314

Johann Strauss-fiul: Tritsch-Tratsch Polka, op. 214

Frédéric Chopin: Vals

Johannes Brahms: Dans ungar nr. 1

Piotr Ilici Ceaikovski: Sleeping Beauty

Johannes Brahms: Dans ungar nr. 2

Johann Strauss-fiul: Valsul imperial, op. 437

Johannes Brahms: Dans ungar nr. 6

Piotr Ilici Ceaikovski: Valsul florilor

Constantin Arvinte: Suite românești

 

VINERI,  10  DECEMBRIE  2021,  ORA  19:00

Concert vocal-simfonic

ORCHESTRA  DE  SUFLĂTORI  ȘI  CORALA  ACADEMICĂ  ALE  FILARMONICII  „OLTENIA”

DIRIJOR: RADU  ZAHARIA

Dirijorul corului: MANUELA  ENACHE-PÎRVU

În program:

Aaron Copland: „Fanfare for the Common Man” orchestră de suflători și instrumente de percuție

Arnold Mendelssohn: Suita pentru orchestră de suflători și instrumente de percuție, op. 62 (primă audiție)

Paul Dukas: „Fanfare pour précéder La Péri” pentru orchestră de suflători

Felix Mendelssohn-Barhtoldy: Uvertura pentru orchestră de suflători, op. 24

Hector Berlioz: „Grande Symphonie Funebre et Triomphale”, op. 15 (solo trombon: Alexandru Țapeș)

SÂMBĂTĂ,  11  DECEMBRIE  2021,  ORA  19:00

Concert cameral

Ansamblul „Profil”

DIANA  MOȘ (vioară), EMIL  VIȘENESCU (clarinet), MIRCEA  MARIAN (violoncel),

ADRIANA  MAIER (pian), SORIN  ROTARU (percuție)

În program:

Ștefan Niculescu: „Duplum” pentru clarinet și pian

Călin Ioachimescu: „Jokers 2” pentru clarinet, violoncel și pian

Dennis Kuhn: „Rudi'(s) Mental Faux Pas” pentru percuție

Dan Dediu: „Viscous Sun” pentru clarinet, vioară, violoncel și pian

Adrian Iorgulescu: „Talciok” pentru clarinet, vioară, violoncel, pian și percuție

LUNI,  13  DECEMBRIE  2021,  ORA  19:00

Concert cameral

Ansamblul „Violoncellissimo”

De la Baroc la …Rock

În program:

Johann Schrammel: Marș

Georg Friedrich Haendel: Passacaglia

Constantin Dimitrescu: Dans țărănesc

Georges Bizet/Werner Thomas Mifune: Suita „Carmen”

Astor Piazzolla/Marin Cazacu: Oblivion și Libertango

Suită folclorică românească (arr. Radu Sinaci)

Suită de colinde românești și internaționale

Freddie Mercury/I.Teodorescu/Andrei Tudor: „Bohemian Rhapsody”

Michael Jackson/Sabin Pautza: „Smooth Criminal”

Andrew Lloyd Webber/Radu Sinaci: „Fantoma de la Operă”

Camille Saint-Saëns/Radu Sinaci: „Bacchanale”

Europe/Sabin Pautza: „The Final Countdown”

MIERCURI,  15  DECEMBRIE  2021,  ORA  19:00

Concert cameral

IRINA  MUREȘANU (vioară, S.U.A.)

VALENTINA  SANDU-DEDIU (pian)

În program:

Dan Dediu: Don Giovanni/Juan (selecțiuni)

Fritz Kreisler: Recitativo și Scherzo

Johann Sebastian Bach: Ciaccona

Reza Vali: Caligrafie nr. 5

Bright Sheng: The Stream Flows

Astor Piazzolla: Tango-Étude nr. 3

Dan Dediu: Bestiar Mitologic (Hippogrifon, Sfinx, Mandragora)

Lansare de CDHybrids, Hints & Hooks, Music for violin/piano & solo violin by Dan Dediu. Irina Mureșanu – violin; Valentina Sandu-Dediu – piano (Divine Art, USA)

Vor lua cuvântul: Irina Mureșanu, Valentina Sandu-Dediu, Bogdan Vodă și Dan Dediu

JOI,  16  DECEMBRIE  2021,  ORA  19:00

Concert cameral

Trio

SIMINA  CROITORU (vioară), CIPRIAN  MELENTE (clarinet), IULIANA  ALECU (pian)

În program:

Paul Schoenfield: Trio pentru clarinet, vioară şi pian (primă audiție)

Alexandr Arutiunian: Suită pentru vioară, clarinet şi pian

VINERI,  17  DECEMBRIE  2021,  ORA  19:00 – Închiderea festivalului

Gala Filarmonicii „Oltenia” – 117 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova

Concert simfonic

ORCHESTRA  SIMFONICĂ  A  FILARMONICII  „OLTENIA”

DIRIJOR: BOGDAN  VODĂ

SOLISTĂ: IRINA  MUREȘANU (vioară, S.U.A.)

În program:

George Enescu: „Intermezzi” pentru orchestră de coarde, op. 12

Béla Bartók: Dansuri populare românești, Sz. 68

Max Bruch: Concertul nr. 1 în Sol minor pentru vioară și orchestră, op. 26

George Enescu/Cristian Lolea: Rapsodia română nr. 1 în La major, op. 11

(aranjament pentru vioară solistă și orchestră de coarde)

Sursa: https://cvlpress.ro/ 

Pagina 1 din 162