Mereu printre studenti
Adda

Adda

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Au fost puse în vânzare bilete pentru The Artist Awards, cel mai mare show, dedicat industriei muzicale din România,eveniment care încheie cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Internațional „Elena Teodorini”.  Timp de două zile, pe 18 și 19 septembrie, Piața Mihai Viteazul va găzdui unul dintre cele mai mari evenimente muzicale – The Artist Awards 2021, organizat de Opera Română Craiova, în parteneriat cu Big Events. INNA, Carla’s Dreams, Irina Rimes sau The Motans sunt doar câteva dintre numele care vor urca pe scena The Artist Awards 2021. Alături de cei mai populari și îndrăgiți artiști români, Opera Română Craiova a pregătit și un program special, pentru cea de-a doua zi a evenimentului, care rămâne o surpriză. 

Sursa: www.radiooltenia.ro 

Deschiderea expoziţiei „I-auzi corbii” de Ovidiu Ungureanu, cu 20 de fotografii dedicate personalităţii lui George Bacovia, va avea loc vineri, la ora 13.00, la Muzeul de Artă din Bacău.

Expoziţia este curatoriată de Maria Paşc. Evenimentul expoziţional face parte din seria organizată de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” cu prilejul celebrării a 140 de ani de la naşterea poetului simbolist.

În deschiderea expoziţiei, vor vorbi: Tincuţa Horonceanu Bernevic (membru al Uniunii Scriitorilor din România), Viorel Cojan (fotograf, membru UAP), Mariana Popa (manager al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”), Dionis Puşcuţă (şeful Secţiei de artă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”).

Artistul fotograf a fost navigator de profesie. Meserie riguroasă, potrivită unui om cu îndeletniciri practice. Domeniu cu totul străin de cel în care excelează în prezent. S-a mişcat între extremităţile acestui Pământ. Ani de-a lungul, s-a aflat departe de orice punct fix în spaţiu. A început să-i fie drag să surprindă, în imagini, farmecul locurilor. Apoi, i s-a făcut dor de liman. La întoarcerea în ţară, s-a hotărât să se dedice întru totul fotografiei - gând pe care îl nutrea încă din copilărie. A căutat să se perfecţioneze în obiectul adoraţiei sale, a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” din Iaşi, specializarea Foto-video. Ovidiu Ungureanu, artistul, a pus marinăria la temelia artei sale.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 17 septembrie - 17 octombrie, la Muzeul de Artă din Bacău.

Sursa: www.news.ro

imona Halep a urcat două poziţii şi se află pe locul 11 în clasamentul mondial al jucătoarelor profesioniste de tenis (WTA), dat publicităţii luni. De asemenea, Emma Răducanu a ajuns pe locul 23 după titlul cucerit la US Open.

Halep, învinsă în optimi la US Open de ucraineanca Elina Svitolina, este la doar 9 puncte de top 10 (mai exact de cehoaica Petra Kvitova).

Lider detaşat este australianca Ashleigh Barty, urmată la circa 2.300 de puncte de belarusa Arina Sabalenka, în timp ce pe locul al treilea se află Karolina Pliskova (Cehia). Bianca Andreescu, campioană la US Open în 2019, a coborât pe locul 20.

România are doar trei jucătoare în top 100, Sorana Cîrstea fiind pe 40 (-1), iar Irina Begu pe 54 (+9). Gabriela Ruse este pe 101, fiind la doar 12 puncte de accederea în prima sută. Ana Bogdan (108) şi Irina Bara (118) rămân şi ele aproape. Patricia Ţig a coborât peste 50 de poziţii şi se află acum pe 147.

Clasament WTA:


1 (1). Ashleigh Barty (Australia) 10.075 puncte
2 (2). Arina Sabalenka (Belarus) 7.720
3 (4). Karolina Pliskova (Cehia) 5.315
4 (5). Elina Svitolina (Ucraina) 4.860
5 (3). Naomi Osaka (Japonia) 4.796
6 (6). Sofia Kenin (SUA) 4.692
7 (9). Barbora Krejcikova (Cehia) 4.668
8 (8). Iga Swiatek (Polonia) 4.571
9 (10). Garbine Muguruza (Spania) 4.380
10 (11). Petra Kvitova (Cehia) 4.060
11 (13). Simona Halep 4.051
……………………………………..
20 (7). Bianca Andreescu (Canada) 2777
23 (150). Emma Răducanu (Marea Britanie) 2.571
40 (39). Sorana Cîrstea 1.714
54 (63). Irina-Camelia Begu 1.172
101 (108). Elena-Gabriela Ruse 807
108 (102). Ana Bogdan 745
118 (118). Irina Bara 697
127 (142). Jaqueline Cristian 607
147 (91). Patricia Maria Ţig 500
174 (154). Mihaela Buzărnescu 424
204 (216). Monica Niculescu 346
220 (217). Gabriela Lee (Talabă) 323
226 (221). Alexandra Ignatik (Cadanţu) 312
246 (253). Irina Fetecău 277
247 (300). Cristina Dinu 274

Djokovic, Medvedev şi Tsitsipas merg la Turneul campionilor

Primii trei clasaţi în clasamentul mondial al jucătorilor profesionişti de tenis (ATP), Novak Djokovic, Daniil Medvedev şi Stefanos Tsitsipas, şi-au asigurat prezenţa la Turneul Campionilor.

Proaspătul campion de la US Open, rusul Daniil Medvedev, şi grecul Stefanos Tsitsipas se alătură liderului mondial, sârbul Novak Djokovic, la turneul care va avea loc la Torino, în premieră, în perioada 14-21 noiembrie.

Evenimentul ATP reuneşte cei mai buni opt jucători la simplu şi cele mai bune opt perechi la dublu în urma rezultatelor înregistrate într-un an calendaristic.

Djokovic a câştigat Turneul Campionilor de cinci ori şi a obţinut biletul pentru ediţia din acest an încă din luna iulie, când a cucerit titlul la Wimbledon.

Tsitsipas a câştigat şi el ATP Finals, la ediţia din 2019. Grecul are cele mai multe meciuri câştigate în acest an, 50.

Foarte aproape de calificarea la Turneul Campionilor sunt germanul Alexander Zverev (4 ATP), campionul olimpic en titre, rusul Andrei Rublev (5 ATP) şi italianul Matteo Berrettini (7 ATP).

Sursa: www.gds.ro 

Marți, 14 Septembrie 2021 08:16

Cod galben de ploi în 18 județe din România

Meteorologii au emis marți o avertizare Cod galben de ploi, descărcări electrice și vânt pentru 18 județe din țară. Avertizarea este în vigoare de astăzi, de la ora 12:00 până la ora 22:00.

Potrivit ANM, sunt vizate județele:

  • Suceava,
  • Harghita,
  • Neamț,
  • Bacău,
  • Vrancea,
  • Covasna,
  • Buzău,
  • Brașov,
  • Prahova,
  • Dâmbovița,
  • Argeș,
  • Sibiu,
  • Vâlcea,
  • Gorj,
  • Hunedoara,
  • Alba,
  • Cluj,
  • Bihor.

Meteorologii spun că, în cea mai mare parte a zonei montane, local în Moldova și pe arii restrânse în nordul Munteniei vor fi averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și izolat grindină.

Ploile vor avea și caracter torențial, iar cantitățile de apă vor depăși, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, 20-25 l/mp și izolat 30-40 l/mp. Astfel de fenomene se vor semnala pe arii restrânse și în centrul, estul și sudul teritoriului.

Sursa: www.gds.ro 

Marți, 14 Septembrie 2021 08:10

Rezultat concurs proiect POCU-cod 133461

Rezultate concurs din cadrul proiectului POCU cu titlul "Sprijin la început de cariera pentru studenții Universității din Craiova”, ID PROIECT: 133461(aici)

Rectorul Universității din Craiova, prof. univ. dr. Cezar Spînu, va participa la Săptămâna Francofoniei Științifice a Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Evenimentul se va desfășura în perioada 21-24 septembrie 2021 va fi găzduit de Universitatea Politehnica București și va include, pe lângă cea de-a 18-a Adunare Generală a AUF, prima Conferinţă dedicată Francofoniei Ştiinţifice cu ateliere specifice, prima Carte albă rezultată din concluziile consultării mondiale desfăşurate de AUF în 2020, Festivitatea celebrării celor 60 de ani ai Agenţiei şi un Atelier special dedicat României.

Rectorul UCV va fi speaker, alături de alți cinci rectori din România, la Atelierul special dedicat României, Francofonia științifică în România – realitate și perspective și va aborda tema: Inovare în cercetare și formare profesională.

Universitatea din Craiova este membră a Agenției Universitare a Francofoniei din 1995. Cel mai longeviv program de colaborare dintre Universitatea din Craiova și AUF îl reprezintă bursele de cercetare doctorală și postdoctorală „Eugen Ionescu”. Programul a debutat la UCv în anul universitar 2010-2011 și, până în prezent, instituția noastră a fost gazda a 48 de bursieri Eugen Ionescu. Colaborarea dintre UCv și AUF s-a materializat și prin înființarea Centrului de Reușită Universitară (CRU), precum și prin dotarea acestuia cu aparatura și materialele necesare în vederea organizării de evenimente menite să promoveze francofonia. AUF susține activitățile organizate de Lectoratul Francez din cadrul Facultății de Literea și asigură, împreună cu UCv și Ambasada Franței în România, prezența constantă a unui lector de limba franceză la Universitatea din Craiova.

Regimul termic va deveni normal pentru perioada din calendar, în intervalul 13 – 26 septembrie. De la temperaturi de 28 – 29 de grade Celsius se va ajunge la valori termice diurne medii de până la 22 de grade Celsius, în cursul săptămânii viitoare.

În Oltenia, în perioada 13 – 18 septembrie, vremea va fi mai caldă decât în mod normal, în medie cu temperaturi maxime de 28 – 29 de grade şi minime între 13 şi 17 grade. Începând din 19 septembrie şi până pe 22 septembrie, vremea se va răci treptat, ajungându-se la un regim termic caracterizat de valori apropiate de cele obişnuite acestor date, respectiv în medie, maxime de 20 – 23 de grade şi minime de 10 – 13 grade. În intervalul 23 – 26 septembrie vor mai scădea uşor valorile termice şi astfel vor caracteriza o vreme răcoroasă, specifică celei de-a treia decade a lunii septembrie. Regimul pluviometric va fi în general deficitar în mare parte a intervalului de referinţă, şansele de ploaie fiind în creştere mai ales între 16 şi 19 septembrie.

Muntenia

În Muntenia, vremea caldă va fi caracteristică acestei regiuni până pe data de 18 septembrie, astfel că vor fi, în medie, temperaturi maxime de 28 – 29 de grade şi minime de 14 – 17 grade. Răcirea vremii din intervalul 19 – 21 septembrie va determina înregistrarea de valori termice apropiate de normele perioadei, astfel că media maximelor se va încadra între 19 şi 23 de grade, iar cea a minimelor între 9 şi 13 grade. Ulterior, până pe 26 septembrie, temperaturile vor mai scădea uşor şi astfel vor caracteriza o vreme răcoroasă, specifică ultimei decade a lunii septembrie. Regimul pluviometric va fi deficitar pe durata întregului interval de referinţă, ploi slabe fiind posibile doar local, în unele zile, cu probabilitate mai mare în intervalul 17 – 20 septembrie.

Dobrogea

În Dobrogea, vremea caldă va fi caracteristică acestei regiuni până pe data de 18 septembrie, astfel că vor fi, în medie, temperaturi maxime de 25 – 27 de grade şi minime de 15 – 17 grade. Răcirea vremii din intervalul 19 – 21 septembrie va determina înregistrarea de valori termice apropiate de normele perioadei, astfel că media maximelor se va încadra între 19 şi 23 de grade, iar cea a minimelor între 10 şi 14 grade. Ulterior, până pe 26 septembrie, temperaturile vor mai scădea cu 1 – 2 grade şi vor caracteriza o vreme răcoroasă, specifică ultimei decade a lunii septembrie. Regimul pluviometric va fi deficitar pe durata întregului interval de referinţă, ploi slabe fiind posibile doar local, în unele zile, cu probabilitate mai mare în intervalul 17 – 19 septembrie.

Banat

În Banat, între 13 şi 17 septembrie, vremea va fi mai caldă decât în mod normal, în medie cu temperaturi maxime de 28 – 29 de grade şi minime între 13 şi 17 grade. Începând din 18 septembrie şi până pe 22 septembrie, vremea se va răci treptat, ajungându-se la un regim termic caracterizat de valori apropiate de cele obişnuite acestor date, respectiv în medie, maxime de 20 – 22 de grade şi minime de 10 – 12 grade. În intervalul 23 – 26 septembrie vor mai scădea uşor valorile termice şi vor caracteriza o vreme răcoroasă, specifică celei de-a treia decade a lunii septembrie. Regimul pluviometric va fi în general deficitar în mare parte a intervalului de referinţă, şansele de ploaie fiind în creştere mai ales între 16 şi 19 septembrie.

Crişana

În regiunea Crişanei, între 13 şi 16 septembrie, vremea va fi mai caldă decât în mod normal, cu medii ale temperaturii maxime de 27 – 28 de grade şi ale celei minime între 12 şi 15 grade. Începând din 17 septembrie şi până pe 21 septembrie, vremea se va răci treptat, ajungându-se la un regim termic caracterizat de valori apropiate de cele obişnuite acestor date, respectiv în medie, maxime de 19 – 21 de grade şi minime de 9 – 11 grade. În intervalul 22 – 26 septembrie valorile termice vor mai scădea cu 1-2 grade şi astfel vor caracteriza o vreme răcoroasă, specifică ultimei decade a lunii septembrie. Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a intervalului de referinţă, probabilitatea de ploaie fiind mai ridicată între 16 şi 19 septembrie.

Transilvania

În Transilvania, vremea caldă va caracteriza această regiune până pe data de 17 septembrie, valorile maxime ale temperaturii aerului fiind, în medie, de 24 – 26 de grade, iar media celor minime nocturne se va situa între 9 şi 13 grade. În intervalul 18 – 21 septembrie, vremea se va răci treptat, ajungându-se la un regim termic caracterizat de valori apropiate de cele obişnuite acestor date, respectiv în medie, maxime de 17 – 20 de grade şi minime de 7 – 10 grade. În intervalul 22 – 26 septembrie valorile termice vor mai scădea uşor şi astfel vor caracteriza o vreme răcoroasă, specifică celei de-a treia decade a lunii septembrie. Regimul pluviometric va fi în general deficitar într-o bună parte a intervalului de referinţă, şansele de ploaie fiind în creştere mai ales între 16 şi 20 septembrie.

Maramureş

În Maramureş, vremea caldă va caracteriza această regiune până pe data de 16 septembrie, valorile maxime ale temperaturii aerului fiind, în medie, de 24 – 25 de grade, iar media celor minime nocturne se va situa între 11 şi 14 grade. În intervalul 17 – 21 septembrie, vremea se va răci treptat, ajungându-se la un regim termic caracterizat de valori apropiate de cele obişnuite acestor date, respectiv în medie, maxime de 18 – 20 de grade şi minime de 7 – 10 grade. În intervalul 22 – 26 septembrie, valorile termice vor mai scădea cu până şa două grade şi astfel vor caracteriza o vreme răcoroasă, specifică ultimei decade a lunii septembrie. Regimul pluviometric va fi în general deficitar într-o bună parte a intervalului de referinţă, şansele de ploaie fiind în creştere mai ales între 16 şi 19 septembrie.

Moldova

În Moldova, până pe data de 17 septembrie, maximele temperaturii aerului vor fi, în medie, de 26 – 27 de grade, iar media celor minime nocturne se va situa între 12 şi 15 grade, aceste valori indicând o vreme caldă pentru această regiune. În intervalul 18 – 21 septembrie, răcirea vremii va conduce la valori termice apropiate de cele obişnuite acestor date, respectiv în medie, maxime de 15 – 18 grade şi minime de 7 – 11 grade. În intervalul 22 – 26 septembrie, valorile termice vor mai scădea uşor şi astfel vor caracteriza o vreme răcoroasă, specifică celei de-a treia decade a lunii septembrie. Deşi regimul pluviometric va fi deficitar în tot intervalul de referinţă, vor fi câteva zile cu ploaie slabă, mai ales în intervalul 17 – 19 septembrie.

Munte

La munte, valorile termice se vor menţine ridicate până pe 17 septembrie, cu o medie regională a maximelor în jurul a 17 grade, iar a celor minime de 8 grade. Ulterior, procesul de răcire a vremii se va resimţi mai ales în a doua săptămână, când temperaturile maxime vor fi, în medie, de 8 – 10 grade, iar cele minime de 2 – 4 grade, ce va caracteriza o vreme uşor mai rece decât în mod obişnuit în a treia decadă a lunii septembrie. Deşi regimul pluviometric va fi deficitar în intervalul celor două săptămâni, local vor fi aproape zilnic ploi slabe, iar în intervalul 17 – 20 septembrie, izolat, cantităţile de apă vor fi mai însemnate.

Sursa: www.gds.ro 

Batalia din Dealul Spirii de la București - act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluției de la 1848 și prima afirmare patriotică a calităților morale și de lupta ale ostașilor tinerei armate române moderne, constituită în urma Păcii de la Adrianopole din 1829.

Intrarea în Bucuresti a trupelor de invazie a prilejuit unitatilor române prezente în garnizoana - printre care si Compania de Pompieri - unul dintre cele mai înalțătoare momente ale Revolutiei române de la 1848: înclestarea din Dealul Spirii, devenita simbol al luptei pentru libertate si independenta nationala a poporului român.

Comandantul Regimentului 2 Infanterie si seful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenentei Domnesti sa deplaseze în ziua urmatoare subunitatile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formata din aproape 6.000 luptatori si comandata de Kerim Pasa, ce urma sa preia cazarma din acea zona. Însa lucrurile au luat cu totul alt curs.

Printr-o coincidenta, în aceeasi zi de 13 septembrie, cu putin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influentat moralul si devotamentul ostasilor, vointa de a apara demnitatea nationala. Aceeasi stare de spirit îi caracteriza si pe ostasii Companiei de Pompieri comandati de capitanul Pavel Zaganescu; acestia voiau sa mearga cu totii la cazarma din Dealul Spirii, convinsi de iminenta unui conflict armat cu otomanii. Soldatii lasati pentru paza cazarmii au cerut comandantului lor: "Luati-ne si pe noi, nu ne lasati în cazarma, ca pe niste nevrednici, caci daca acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun razboi, noi vrem sa murim cu fratii nostri."

Înclestarea propriu-zisa s-a declansat ca urmare a unei altercatii între un ofiter al companiei de Pompieri (sublocotenentul Dinca Balsan) si unul otoman; desi împresurati din toate partile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de arma cu lupta la baioneta si lovind fara crutare inamicul care, în pofida superioritatii numerice, a fost cuprins de panica.

Otomanii au reusit sa puna în pozitie de tragere doua piese de artilerie si au deschis focul asupra pompierilor. Acestia au pornit împotriva tunurilor inamice si dupa o scurta lupta au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dusmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au cazut zeci de morti si raniti; numai ca, din cauza lipsei de munitie, în cele din urma tunurile au fost abandonate. Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pasa, vazând ca nu poate înfrânge rezistenta garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiter care a propus încetarea focului, garantând în schimb "libera iesire din cazarma" - angajament care mai apoi nu a fost însa respectat de otomani.

Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj si dibacie în rezolvarea situatiilor de lupta, capacitate de rezistenta si spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârsitoare. Anul revoluţionar 1848 va consacra pentru totdeauna virtuţile patriotice şi jertfa de sine – de această dată pentru idealurile democraţiei şi independenţei – ale pompierilor militari. Nici nu se vindecaseră rănile sinistrului din martie 1847 când, la 13 Septembrie 1848, sângele ostaşilor pompieri din Bucureşti şi a infanteriştilor, a înroşit cazarma din Dealul Spirii şi împrejurimile sale.

Toate sursele istorice, martorii oculari, contemporanii bătăliei, apreciază în unanimitate că majoritatea jertfelor (din cei peste 100 de morţi şi tot atâţia răniţi) au fost date de pompieri, ei aflându-se în vâltoarea încleştării. Un şir de evenimente istorice ulterioare a consacrat actul eroic al pompierilor. Veteranilor de la 1848 li s-a acordat prima decoraţie militară românească – Pro virtute militari, înfiinţată de marele domn al Unirii de la 1859, Alexandru Ioan Cuza.

Tot ca o recunoaştere a eroismului pompierilor, data de 13 Septembrie 1863 a fost aleasă pentru înmânarea noilor drapele de luptă Oştirii Ţării, Batalionul de pompieri Bucuresti (înfiinţat încă din 1861) primind primul drapel de luptă din chiar mâna domnitorului.

Recunoaşterea faptului că 13 Septembrie 1848 este unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor a fost unanimă, indiferent de epocile istorice pe care şi regimurile politice prin care a trecut ţara. Drept urmare, ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorita dintotdeauna ca fiind ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA însă a fost legal oficializată după război, fiind prevăzută prin Legea 121/1996 prinvind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin Hotărârea Guvernului 1490/2004 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Niciodată capitolul din Istoria Naţională dedicat anului revolutionar 1848 n-a făcut abstracţie, indiferent de vremuri, de sângeroasa şi inegala confruntare dintre ostaşii companiei de pompieri din Bucureşti şi o coloană a armatei otomane. Atunci au căzut la datorie aproape jumătate din efectivele pompierilor, Dealul Spirii devenind, prin această tragică faptă de arme, un simbol al jertfei şi iubirii de ţară.

Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuți în luptă, pe Dealul Spirii a fost ridicat în anul 1901 Monumentul Eroilor Pompieri din București, monument cu un trecut la fel de zbuciumat ca și evenimentele a căror memorie o reprezintă.

Sursa: http://www.isuteleorman.ro/ 

Batalia din Dealul Spirii de la București - act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluției de la 1848 și prima afirmare patriotică a calităților morale și de lupta ale ostașilor tinerei armate române moderne, constituită în urma Păcii de la Adrianopole din 1829.

Intrarea în Bucuresti a trupelor de invazie a prilejuit unitatilor române prezente în garnizoana - printre care si Compania de Pompieri - unul dintre cele mai înalțătoare momente ale Revolutiei române de la 1848: înclestarea din Dealul Spirii, devenita simbol al luptei pentru libertate si independenta nationala a poporului român.

Comandantul Regimentului 2 Infanterie si seful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenentei Domnesti sa deplaseze în ziua urmatoare subunitatile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formata din aproape 6.000 luptatori si comandata de Kerim Pasa, ce urma sa preia cazarma din acea zona. Însa lucrurile au luat cu totul alt curs.

Printr-o coincidenta, în aceeasi zi de 13 septembrie, cu putin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influentat moralul si devotamentul ostasilor, vointa de a apara demnitatea nationala. Aceeasi stare de spirit îi caracteriza si pe ostasii Companiei de Pompieri comandati de capitanul Pavel Zaganescu; acestia voiau sa mearga cu totii la cazarma din Dealul Spirii, convinsi de iminenta unui conflict armat cu otomanii. Soldatii lasati pentru paza cazarmii au cerut comandantului lor: "Luati-ne si pe noi, nu ne lasati în cazarma, ca pe niste nevrednici, caci daca acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun razboi, noi vrem sa murim cu fratii nostri."

Înclestarea propriu-zisa s-a declansat ca urmare a unei altercatii între un ofiter al companiei de Pompieri (sublocotenentul Dinca Balsan) si unul otoman; desi împresurati din toate partile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de arma cu lupta la baioneta si lovind fara crutare inamicul care, în pofida superioritatii numerice, a fost cuprins de panica.

Otomanii au reusit sa puna în pozitie de tragere doua piese de artilerie si au deschis focul asupra pompierilor. Acestia au pornit împotriva tunurilor inamice si dupa o scurta lupta au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dusmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au cazut zeci de morti si raniti; numai ca, din cauza lipsei de munitie, în cele din urma tunurile au fost abandonate. Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pasa, vazând ca nu poate înfrânge rezistenta garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiter care a propus încetarea focului, garantând în schimb "libera iesire din cazarma" - angajament care mai apoi nu a fost însa respectat de otomani.

Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj si dibacie în rezolvarea situatiilor de lupta, capacitate de rezistenta si spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârsitoare. Anul revoluţionar 1848 va consacra pentru totdeauna virtuţile patriotice şi jertfa de sine – de această dată pentru idealurile democraţiei şi independenţei – ale pompierilor militari. Nici nu se vindecaseră rănile sinistrului din martie 1847 când, la 13 Septembrie 1848, sângele ostaşilor pompieri din Bucureşti şi a infanteriştilor, a înroşit cazarma din Dealul Spirii şi împrejurimile sale.

Toate sursele istorice, martorii oculari, contemporanii bătăliei, apreciază în unanimitate că majoritatea jertfelor (din cei peste 100 de morţi şi tot atâţia răniţi) au fost date de pompieri, ei aflându-se în vâltoarea încleştării. Un şir de evenimente istorice ulterioare a consacrat actul eroic al pompierilor. Veteranilor de la 1848 li s-a acordat prima decoraţie militară românească – Pro virtute militari, înfiinţată de marele domn al Unirii de la 1859, Alexandru Ioan Cuza.

Tot ca o recunoaştere a eroismului pompierilor, data de 13 Septembrie 1863 a fost aleasă pentru înmânarea noilor drapele de luptă Oştirii Ţării, Batalionul de pompieri Bucuresti (înfiinţat încă din 1861) primind primul drapel de luptă din chiar mâna domnitorului.

Recunoaşterea faptului că 13 Septembrie 1848 este unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor a fost unanimă, indiferent de epocile istorice pe care şi regimurile politice prin care a trecut ţara. Drept urmare, ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorita dintotdeauna ca fiind ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA însă a fost legal oficializată după război, fiind prevăzută prin Legea 121/1996 prinvind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin Hotărârea Guvernului 1490/2004 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Niciodată capitolul din Istoria Naţională dedicat anului revolutionar 1848 n-a făcut abstracţie, indiferent de vremuri, de sângeroasa şi inegala confruntare dintre ostaşii companiei de pompieri din Bucureşti şi o coloană a armatei otomane. Atunci au căzut la datorie aproape jumătate din efectivele pompierilor, Dealul Spirii devenind, prin această tragică faptă de arme, un simbol al jertfei şi iubirii de ţară.

Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuți în luptă, pe Dealul Spirii a fost ridicat în anul 1901 Monumentul Eroilor Pompieri din București, monument cu un trecut la fel de zbuciumat ca și evenimentele a căror memorie o reprezintă.

Sursa: http://www.isuteleorman.ro/ 

Noul an şcolar 2021 – 2022 începe astăzi, cu prezenţă fizică la cursuri în cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ din România, dar cu măsuri de protecţie sanitară în contextul creşterii numărului de infectări zilnice cu SARS-CoV-2.

Pentru cei aproximativ 2.900.000 de elevi şi preşcolari, cursurile anului şcolar 2021 – 2022 se vor derula pe parcursul a 34 de săptămâni, începând cu data de 13 septembrie. Semestrul I va avea 14 săptămâni (din 13 septembrie, până în 22 decembrie 2021), iar semestrul al II-lea – 20 de săptămâni (din 10 ianuarie şi până pe 10 iunie 2022).

În perioada 25 – 31 octombrie, elevii claselor din învăţământul primar şi copiii din grupele de preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanţa de iarnă este programată în perioada 23 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022.

În semestrul al II-lea, vacanţa de primăvară va fi în perioada 15 aprilie – 1 mai. Programul naţional „Şcoala altfel” se va desfăşura în perioada 8 – 14 aprilie 2022.

2.400 de elevi nu încep luni şcoala cu prezenţă fizică

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, vineri seară, că 12 localităţi au depăşit rata de infectare de 6 la mie, iar 2.400 de elevi nu încep luni şcoala cu prezenţă fizică.

Potrivit acestuia, sunt şase localităţi din Satu Mare, câte două în Arad şi Sălaj şi câte una în Teleorman şi Dolj care au depăşit rata de 6 la mie. Numărul total al elevilor din aceste localităţi este 2.400, mai puţin de 1 la mie din numărul elevilor din România.

Sala de clasă, amenajată astfel încât să fie asigurată distanţarea fizică de minimum un metru între elevi

Miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii au emis un ordin comun care prevede în continuare asigurarea distanţării fizice, purtarea măştii de protecţie, dezinfectarea mâinilor şi circuite clare de acces în sălile de clasă.

Conform documentului, la intrarea în şcoală şi pe coridoare, precum şi la intrarea în fiecare clasă vor fi aşezate dispensere/ flacoane cu soluţie dezinfectantă pentru mâini, iar uşile vor fi menţinute deschise, dacă este posibil, pentru a evita punctele de contact.

Sala de clasă va fi amenajată astfel încât să fie asigurată distanţarea fizică de minimum un metru între elevi, iar dacă acest lucru nu se poate realiza, atunci spaţiul va fi organizat astfel încât să se asigure distanţa maxim posibilă între elevi.

Elevii şi personalul didactic vor purta mască în permanenţă în interior

Elevii şi personalul didactic/ didactic auxiliar/ nedidactic vor purta mască în permanenţă în interior. Se recomandă ferm purtarea măştii de uz medical, însă se admit măşti de tip textil care să asigure acoperirea orificiilor nazale şi a gurii. Sunt interzise orice alte dispozitive care înlocuiesc măştile, cu excepţia vizierelor, care sunt permise doar pentru cadrele didactice din învăţământul special.

De asemenea, este recomandată intrarea prin mai multe căi de acces pentru a reduce fluxul de elevi.

Accesul persoanelor care nu au calitatea de elev sau angajat al unităţii de învăţământ (părinţi, alţi însoţitori etc.) va fi interzis, în afara cazurilor excepţionale, pentru care este necesară aprobarea conducerii unităţii de învăţământ. Părinţii/ însoţitorii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi dizabilităţi au acces în unitatea de învăţământ cu respectarea normelor de protecţie sanitară necesare.

Sursa: www.gds.ro 

Pagina 1 din 144