Mereu printre studenti
Luni, 20 Mai 2024 06:51

Bujori - Legende și curiozități

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Bujorii sunt flori spectaculoase care înveselesc orice grădină sau casă. Minunații bujori sunt rezistenți și înfloresc an de an, având nevoie doar de puțină îngrijire.
Bujorii sunt originari din Asia, Europa și vestul Americii de Nord. Floarea de bujor, cunoscută sub denumirea știintifică de Paeonia romanica peregrina este considerată una dintre cele mai vechi flori din România. În tară există mai multe rezervații naturale de bujori românești.
Cinci specii de bujori cresc spontan în România, din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova, având un mare potențial biologic și ornamental: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia daurica (ant. Paeonia triternata), Paeonia mascula și Paeonia officinalis subsp. banatica. Ele cresc în rezervații naturale protejate de lege sau izolate în pădurile din Dobrogea.

Dintre cele cinci specii existente în flora spontană de la noi, cel mai cunoscut este bujorul românesc (Paeonia peregrina), specie pe cale de dispariție. În prezent, specia este amenințată de defrișările necontrolate și de înlocuirea coastelor stâncoase, aride, a luminișurilor și tufișurilor cu teren arabil. Este sensibilă la efectele schimbărilor climatice, care pot conduce la extinderea deșertificării și, în cele din urmă, la distrugerea habitatului.

Bujorul românesc Paeonia peregrina este o specie balcanică originară din sud-estul Europei, distribuită din Italia (Basilicata, Calabria), Albania, Grecia, Macedonia, Serbia, Bulgaria, România (Podișul Dobrogei) până în Turcia (Anatolia) și Moldova. La noi este o specie spontană întâlnită în mai multe regiuni ale țării, precum Măcin (Podișul Dobrogean de Nord) și Babadag (Tulcea), Constanța, Troianul (Teleorman), Comana (Giurgiu), Zau de Câmpie (Mureș), Plenița (Dolj) sau Stoicănești (Olt), Ilfov, Galați (Ciocârlan, 2009). Este o specie comună întâlnită în zone pietroase, aride, stâncoase, la marginea pădurilor sau poienilor și, mai rar, în ierburi. De obicei se găsește mai ales la umbra pădurilor de foioase cu frunze late, pădurilor de pini sau pădurilor mixte.

 

Folclor și legende românești

La fel ca mitologia greacă, folclorul românesc este construit pe basme, în special cu simboluri religioase și educaționale, care se termină adesea cu încălcarea poruncilor, urmată de pedeapsă. Cu toate acestea, ca în orice alt basm folcloric, în cele din urmă, viața, frumusețea și puritatea înving moartea, transformând toate simbolurile și semnificațiile negative în noi începuturi.

O frumoasă legendă populară explică apariția bujorilor roșii în multe regiuni ale României. Se spune că demult, într-o pădure din apropierea unui regat, trăiau niște zâne frumoase care nu suportau superficialitatea muritorilor, așa că de fiecare dată când cineva îndrăznea să pătrundă pe tărâmul lor, îl transformau în monstru. Urmând sfatul regelui lor, oamenii s-au speriat și au rămas departe de pământul blestemat. Cu toate acestea, Bujor, tânărul fiu al regelui, cu spirit îndrăzneț, a auzit de zânele malefice și, îndată ce a ajuns la vârsta adolescenței, s-a aventurat pe tărâmurile interzise pentru a se convinge de veridicitatea poveștii și de existența maleficelor zâne. Imediat ce a ajuns în pădure a căzut într-un somn adânc și blestemul zânelor a început să se reverse asupra lui. Cu toate acestea, fiind cucerite de frumusețea lui, au ales să-l transforme într-o floare, cea mai frumoasă din regat. Pe măsură ce bujorul înflorește, imediat după apus, și roua se așază pe florile frumos colorate și parfumate, se spune că picăturile de apă sunt lacrimile tânărului Bujor, ce regretă veșnic că nu a respectat poruncile tatălui său.

Tema bujorului roșu este prezentă în cultura și folclorul tradiționale ale poporului român, pe întreg teritoriul, cu o varietate impresionantă de simboluri menționate în istorie, muzică, poezie, literatură, pictură, design și arhitectură. Florile luxuriante, parfumate și frumoase care, de-a lungul timpului, au inspirat lucrările a numeroși artiști, scriitori, pictori și muzicieni, se regăsesc și ca motive tradiționale în costumele populare, covoarele tradiționale, olărit și artele și meșteșugurile decorative.
Potrivit unei legende locale, se spune că bujorii roșii provin din lacrimile unei fete din sat, care plângea pentru că tânărul pe care îl iubea a fost ucis de fratele ei. În timp ce cobora pe vale, la amurg, bujori au apărut și au înflorit acolo unde i-au căzut lacrimile. În alte părți ale țării, în folclorul local, bujorul era legat și de Lună, deoarece se crede că a fost creat de zeița Lunii, pentru a reflecta noaptea razele lui Selene.

images 13

Curiozități și superstiții despre bujori

  • Floarea de bujor este nelipsită în cultura Feng Shui, fiind asociată cu dragostea și sentimentele pure de iubire Bujorii sunt printre cele mai longevive plante perene.
  • Unele tufe au înflorit an de an zeci de ani. În lume, există exemplare care au fost plantate cu mai bine de 90 de ani în urmă și arată perfect și azi.
  • Furnicile, fluturii și albinele iubesc bujorii pentru că polenul lor este foarte dulce.
  • Se spune că floarea de bujor aduce noroc și bogăție în casă Tradiția populară spune că este obligatoriu că miresele să aibă bujori în buchet în ziua nunții. Floarea aduce dragoste sinceră și înțelegere între îndrăgostiți, fiind o promisiune pentru longevitatea cuplului.
  • În anumite culturi, minunații, bujori poartă denumirea de ”Floare a Bogăției și a Onoarei”
  • Bujorul este floarea oficială a Chinei fiind numită Floarea Împăratului.

 

Bujorul – Floare națională și simbol floral al României

Florile sunt adesea alese ca embleme ale multor țări din întreaga lume, fiind privite ca elemente ale identităților naționale și culturale. Se regăsesc pe steaguri, steme și alte simboluri ale statului.

În România, ideea unei flori naționale a apărut în timpul domniei Regelui Carol I (1839-1914), cunoscut și sub numele de Carol I al României, de-a lungul timpului fiind făcute mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul roșu – Paeonia peregrina – și multe altele. Cu toate acestea, în ciuda tuturor eforturilor, niciuna dintre aceste propuneri nu a fost vreodată acceptată pentru a fi legiferată oficial.

Proiectul „Floarea națională a României” a fost reactivat în iunie 2013, când un grup de horticultori condus de prof. Florin Toma, de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a lansat propunerea ca bujorul să fie declarat, încă o dată, Floare națională a României. S-a considerat că o emblemă florală precum bujorul roșu aprins, simbolul frumuseții, iubirii, fericirii, prieteniei și prosperității, exprimă metaforic întregul spirit adevărat al țării și al poporului ei. Din momentul lansării, inițiativa s-a bucurat de un sprijin puternic, atât la nivel național, cât și internațional.

Aproape zece ani mai târziu, pe 27 septembrie 2022, bujorul a fost declarat, în sfârșit, „Floarea națională a României”, potrivit unui act normativ adoptat de Camera Deputaților, în Parlamentul României.

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.