Mereu printre studenti
Luni, 11 Martie 2024 09:25

Care sunt cele mai rare și prețioase flori din România

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Cele mai rare flori din România sunt: laleaua pestriță,bujorul românesc,floarea de colț și papucul doamnei.

Avenit primăvara şi au început să se deschidă florile, iată care sunt speciile pe care nu aveţi voie să le rupeti, dacă le întâlniţi în drumeţiile voastre. Martie este luna în care înfloreşte Laleaua pestriţă. Ea se găseşte într-un singur loc în România – şi mai exact în Geoparcul Platoul Mehedinți. Cunoscută local și sub denumirea de „Planta şah”, laleaua pestriță rezistă cel mult 14 zile, iar dimensiunea ei nu depășește 20 de centimetri.

Bujorul

Bujorul românesc care a fost inclus pe lista plantelor ocrotite înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Planta poate fi întâlnită în Oltenia, dar și în Dobrogea şi se deosebește de Bujorul de grădină prin faptul că floarea are mai puține petale, iar frunzele sunt mai adânc sectate.

descărcare 47

Cinci specii de bujori cresc spontan în România, din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova, având un mare potențial biologic și ornamental: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia daurica (ant. Paeonia triternata), Paeonia mascula și Paeonia officinalis subsp. banatica. Ele cresc în rezervații naturale protejate de lege sau izolate în pădurile din Dobrogea.

În România, ideea unei flori naționale a apărut în timpul domniei Regelui Carol I (1839-1914), cunoscut și sub numele de Carol I al României, de-a lungul timpului fiind făcute mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul roșu – Paeonia peregrina – și multe altele. Cu toate acestea, în ciuda tuturor eforturilor, niciuna dintre aceste propuneri nu a fost vreodată acceptată pentru a fi legiferată oficial.

Proiectul „Floarea națională a României” a fost reactivat în iunie 2013, când un grup de horticultori condus de prof. Florin Toma, de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a lansat propunerea ca bujorul să fie declarat, încă o dată, Floare națională a României. S-a considerat că o emblemă florală precum bujorul roșu aprins, simbolul frumuseții, iubirii, fericirii, prieteniei și prosperității, exprimă metaforic întregul spirit adevărat al țării și al poporului ei. Din momentul lansării, inițiativa s-a bucurat de un sprijin puternic, atât la nivel național, cât și internațional.

Aproape zece ani mai târziu, pe 27 septembrie 2022, bujorul a fost declarat, în sfârșit, „Floarea națională a României”, potrivit unui act normativ adoptat de Camera Deputaților, în Parlamentul României.

În cinstea bujorului, considerat acum „element de identitate națională”, primăvara se organizează anual festivaluri și sărbători populare, în mai multe regiuni ale țării, când plantele sunt în plină floare. Tradiționalele Sărbători ale bujorului au loc în fiecare an în localități precum Gura Râului (Sibiu), Comana (Giurgiu), Radomirești (Olt), Plenița (Dolj), Șaru Dornei (Suceava), Rediu (Galați).
Oamenii recită poezii, spun povești sau cântă și dansează pe melodii populare tradiționale, toate legate de bujori și legende despre bujori, îmbrăcați în haine populare tradiționale împodobite cu motive ale bujorului viu colorat. În timpul acestor evenimente horticole naționale, diferite specii de bujori sunt expuse în ghivece, recipiente, modele de grădină sau aranjamente ornamentale. În marile orașe sunt organizate diverse simpozioane științifice dedicate caracteristicilor biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujor.

Floarea de colț

Poate cea mai cunoscută dintre florile din România care sunt ocrotite de lege este Floarea de colţ. Aceasta crește în Munții Carpați, pe versanții abrupți și însoriți.Flora ţării noastre cuprinde şi specii rare de orhidee. Printre ele se regăsesc Sângele voinicului şi Papucul doamnei. Aceasta din urmă se află pe primul loc în lista plantelor ocrotite de lege.

descărcare 48

Floarea de colț (Leontopodium alpinum) este o plantă erbacee reprezentativă pentru vegetația alpină. Tulpina neramificată măsoară între 15 și 30 cm și are dispuse în vârf mici inflorescențe rotunde, galbene, înconjurate de niște frunze albe cu aspect lânos numite bractee, ce au o dispunere stelată. Frunzele, puține la număr, au formă alungită, iar întreaga plantă este acoperită de perișori fini, de culoare argintie, cu rol de protecție.

O putem găsi înflorită între lunile iulie și septembrie, în zonele stâncoase din Carpați, în locuri greu accesibile la altitudini de peste 1600 m.

 

Ca orice alt simbol cunoscut in traditia romaneasca, floarea-de-colt este legata de o legenda populara ce o pune in rolul principal in povestile de dragoste ale tinerilor de la sate. Se spune ca inainte, feciorii cautau superbele flori in masivele Romaniei pentru a demonstra alesei inimii intensitatea si seriozitatea sentimentelor ce le poarta. Odata gasita, floarea-de-colt era luata si dusa norocoasei fete ca simbol al puritatii, iubirii si respectului.

Astazi, florea-de-colt se gaseste pe areale relativ intinse doar in zone dificile, unde accesul turistilor este restrictionat. Totusi, daca esti suficient de norocos o poti admira si pe traseele montane cunoscute din inima Romaniei. 

Laleaua Pestriță

 

images 11

Culorile lalelei pestrițe variază de la alb, mov, roșu închis, roz și lila, iar unele flori pot avea o combinație între aceste culori. Este o plantă delicată, care poate ajunge până la 20 de centimetri înălține. Laleaua pestriță se mai numește și floare de șah și este protejată prin lege, fiind o plantă pe cale de dispariție. Ea înflorește o singură dată pe an, primăvara, în lunile aprilie-mai și stă deschisă până la două săptămâni. Laleaua pestriță provine din Europa și vestul Asiei.

Floarea se găsește extinsă în Europa, dar și în Asia. În România, ea crește în sălbăticie în Lunca Pogănișului din județul Timiș, iar suprafața pe care crește a fost declarată rezervație naturală, în urmă cu 21 de ani.
O mai putem vedea și în Rezervația naturală Pădurea Zamostea-Luncă. Această plantă rară mai crește și în Pădurea Bavna, din satul Fersig, dar poate fi văzută și în Bihor, în Rezervația Naturală Defileul Crișului Repede. Planta crește în zone sălbatice, având nevoie de umiditate. Poate fi văzută în zone de deal din nordul Moldovei sau în zona Carpaților de Curbură.

 

Papucul Doamnei

descărcare 49

Papucul-doamnei (Cypripedium calceolus) este una din cele câteva specii de orhidee sălbatice care înfloresc pe culmile Carpaților. Datorită frumuseții sale și pericolului de dispariție, planta a fost declarată monument al naturii în anul 1938, prin decret regal. Planta face parte din familia Orchidaceae.

În Europa, papucul-doamnei este pe cale de dispariție și se află pe lista plantelor protejate prin lege. Este atât de rară încât s-a încercat înmulțirea sa in vitro și repopularea zonelor istorice, acolo unde specia nu mai există.

Papucul-doamnei are o înălțime de 30-80 cm, frunze late și ovale și flori mari, la care petala inferioară are forma unui „vas” de culoare galben intens; petalele laterale și cea superioară sunt mai înguste și au o culoare roșu-închis spre brun. Este o plantă erbacee și perenă, care se înmulțește prin rizomi.

Planta apare din etajul gorunetelor până în cel al molidului, în luminișuri de pădure mai mult sau mai puțin umbroase, mai ales în habitate de fânețe de munte și dealuri înalte. Preferă solurile calcaroase. Planta se întâlnește în grupuri de exemplare, dar populațiile sunt mici și izolate.

Denumirea latină a plantei, Cypripedium calceolus, provine de la cuvântul grecesc „cypris” (doamna din Cipru, un alt nume dat zeiței Afrodita și care este legat de locul de naștere al acesteia) și latinescul „calceolus”, care înseamnă papuc mic.

În România mai poate fi întâlnită în Bucegi, prin poienile Ceahlăului și Făgărașului și în platourile Apusenilor. În afara spațiului românesc, papucul doamnei apare în Europa Centrală, Himalaya subtropicală și India, dar specia asiatică are diferențe față de cea europeană.

Ultima modificare Luni, 11 Martie 2024 10:02

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.