La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.

70% din risipa alimentară provine din gospodăriile populaţiei (peste 50% – 47 de milioane de tone), servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul (FUSIONS, 2016).

Cantitatea de deșeuri alimentare generate în țările industrializate este la fel de mare ca şi în țările în curs de dezvoltare, însă distribuția este diferită:

1. în țările în curs de dezvoltare, peste 40% din pierderile alimentare se produc după recoltare și în timpul procesării;
2. în țările industrializate, peste 40% din pierderile alimentare apar la nivelul vânzărilor cu amănuntul, precum și la consumatori.

Aruncând mâncarea, nu irosim doar produsele respective, ci și resursele și energia necesare în producție, transport, depozitare etc. Toate acestea pot avea implicații mult mai mari, care ne afectează planeta pe termen lung. 

Food and Agriculture Organization arată că 50% din terenurile locuibile de pe planetă sunt ocupate pentru agricultură, chiar dacă o parte din alimentele produse nu ajung să fie consumate. Fragmentarea habitatului rămas este o cauză importantă a dispariției multor specii de animale. 

Însă nu doar animalele sunt afectate de agricultură, ci și oamenii. Aproximativ 2,8 miliarde de oameni trăiesc în regiuni cu puțină apă, iar 0,9 miliarde nu au acces la apă sigură, arată un raport. În același timp, sectorul agricol este responsabil pentru 90% din consumul de apă.

Dacă sistemul alimentar rămâne neschimbat, iar agricultura globală este forțată să crească producția pentru a satisface cererea prevăzută, emisiile gazelor cu efect de seră vor crește cu 30% în următorii ani. În prezent, suprafețe mari de păduri sunt tăiate și/sau arse pentru a curăța terenurile pentru ferme, agriculturi și monoculturi. Astfel, suntem afectați din două direcții: ne rămân mai puțini copaci care absorb dioxid de carbon (CO2), iar cei distruși eliberează și mai mult gaz atunci când se descompun. 

În plus, când alimentele ajung la groapa de gunoi, nu au condițiile necesare pentru procesul de biodegradare. În schimb, putrezesc și se descompun eliberând metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO2.

Gazele cu efect de seră absorb energia și căldura, le captează în atmosferă și împiedică scăparea lor în spațiu. Unele apar în mod natural și ne ajută să supraviețuim pe Pământ, însă activitatea umană adaugă cantități care contribuie la încălzirea globală.

Nu în ultimul rând, irosirea alimentelor înseamnă și irosirea banilor. Nu ne referim doar la sumele pe care consumatorii le cheltuie, ci și pe cele investite în recoltare, transport, ambalare și depozitare. Se estimează că în fiecare an se pierd alimente în valoare de 1 trilion de euro la nivel global.

Cauzele risipei alimentare 

Risipa alimentelor poate avea loc în toate punctele lanțului alimentar de aprovizionare şi anume la fermă, la prelucrare și fabricare, la comercializare, în restaurante și cantine, precum și în gospodăriile populaţiei. Motivele producerii deșeurilor alimentare variază mult și sunt specifice fiecărui sector de activitate.

Factorii care contribuie la risipa alimentară includ:

• Planificarea nepotrivită de cumpărături de alimente și promoțiile precum „cumpărați unul și obțineți unul gratuit” duce la achiziționarea sau pregătirea de mâncare în cantitate prea mare,
• Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite,
• Dimensiuni standardizate ale porțiilor în restaurante și cantine,
• Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),
• Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți,
• Standarde de calitate ridicate (ex. pentru produsele vândute cu amănuntul),
• Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului,  produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare),
• Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.

• Ce puteți face ca şi consumatori?

  Toate persoanele au un rol important în reducerea risipei alimentare! Adesea, cu eforturi minime, risipa alimentară poate fi redusă, economisind bani și contribuind la protejarea mediului. Este mult mai ușor decât se crede! Iată cum:

  ACASĂ:

  • Planificați-vă mesele;
  • Puteţi să folosiți surplusul de la prepararea meselor anterioare;
  • Citiți informațiile despre data durabilităţii minimale a alimentelor. Aceasta poate fi exprimată în două feluri în funcţie de perisabilitatea alimentului, respectiv „expiră la data…” (ne informează despre siguranţa alimentelor) și „a se consuma de preferinţă înainte de data…” (ne informează despre calitatea alimentelor);
  • Puneți mai puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul;
  • Congelați! (porții gata făcute);
  • Depozitați alimentele în mod corespunzător (verificați etichetele pentru instrucțiuni de stocare, asigurați-vă că frigiderul este potrivit între 1 °C și 5 °C);
  • Cunoașteți permanent ce alimente aveţi în cămară și frigider;
  • Rotiți alimentele stocate acasă – „primul intrat, primul ieșit”!

  LA MAGAZINE SAU PIAŢĂ:

  • Faceţi o listă de cumpărături;
  • Nu cumpărați când vă este foame;
  • Cumpărați doar cantitatea de care aveți nevoie (dimensiunea potrivită a ambalajului sau alimente vrac);
  • Puteţi alege fructe și legume imperfecte din punct de vedere al aspectului exterior (formă, dimensiune), aflate adesea la reducere;
  • Puteţi achiziţiona şi consuma produsele aflate la reduceri şi care sunt aproape de atingerea datei durabilităţii minimale.

  LA SERVICIU/ȘCOALĂ:

  • Cereți să vi se servească porția potrivită pentru dumneavoastră (la cantină);
  • Fiţi atenţi la frigiderul din birou/coșul de fructe/cutia cu bomboane;
  • Diseminaţi către colegi recomandările despre cum putem preveni risipa de alimente.

  ÎN CAFENELE, RESTAURANTE ȘI HOTELURI:

  • Puneți puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul;
  • Luați acasă ce vă rămâne;
  • Gestionați-vă apetitul și pofta de mâncare, în funcție de ora zilei.