Imprimă această pagină
Joi, 05 August 2021 06:50

Muzeul Satului de la Curtișoara se extinde

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Primăria din Bumbești-Jiu a fost de acord să cedeze câteva hectare de teren pentru extinderea Muzeului Arhitecturii Populare de la Curtișoara.

Muzeul este administrat de Muzeul Județean de Istorie, din subordinea Consiliului Județean Gorj. Se dorește amenajarea unui muzeul al satului mult mai mare și punerea în valoare a obiectivului în vederea atragerii unui număr mare de turiști. Se are în vedere accesarea de fonduri europene pentru extinderea și promovarea Muzeului Satului. Proiectul are o valoare de 12 milioane de euro. La Muzeul Satului se află mai multe cule și case din diferite loalități ale județului Gorj. Instituția se află la 10 kilometri de Târgu Jiu și este vizitată an de an de mii de persoane. Inițial Muzeul se întindea pe o suprafață de 13 hectare. S-a retrocedat însă o parte a terenului pe care a fost amplasat Muzeul.

Mii de turiști an de an

Curtişoara este o localitate situată la numai 10 kilometr nord de Târgu-Jiu, capitala judeţului Gorj, pe partea dreapta a şoselei naţionale care beneficiind şi de amplasarea într-un cadru natural de exceţie care reproduce la scara mai mică aproape toate formele de relief. Muzeul s-a coagulat în jurul unei părţi a domeniului familiei Cornoiu, moştenitoarea culei construită la începutul secolului al XVIII-lea, actualmente cea mai mare şi mai bine păstrata construcţie de acest tip din Oltenia.

Inaugurat în anul 1975 muzeul şi-a îmbogăţit permanent colecţia de patrimoniu constituind un sprijin important pentru cei interesaţi de lumea satului în general şi de cultura populara gorjenească, în special. În acest cadru cele două biserici: prima o ctitorie a Bălașei Cornoiu de la 1821 cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, a doua aparţinând familiei Tătărescu, strămutate în anul 2002 de la Poiana Rovinari, precum şi fântâna Sf. Arhangheli (1896) sunt cele mai bune modele pentru a înţelege relaţia privilegiată a familiilor româneşti.

„Această virtute a înnobilat şi ţăranul care prin ingeniozitatea sa probată de gospodăriile strămutate aici din (secolele XVIII-XX), s-a transformat în izvor al inspiraţiei brâncuşiene. Toate acestea, şoapta frunzelor arborilor seculari sau murmurul unui izvor şi multe altele transforma vizitatorul din simplu observator în participant la ceea ce se poate numi: viata satului. şerpuieşte către Valea Jiului, comună bogată, care îşi află numele în negura evului mediu, fiind probabil reşedinţa unei autorităţi locale, găzduieşte în zilele noastre Muzeul arhitecturii populare din Gorj.”.

Sursa: www.gds.ro