Mereu printre studenti
Adda

Adda

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Universitatea din Craiova primește 6 milioane de euro pentru proiectul „Consolidarea, reabilitarea, extinderea (cu modificarea regimului general de înălțime la Sp+P+2), modernizarea și dotarea complexului de cercetare și activități conexe Sfântul Ierarh Calinic” (Cod proiect: 123541).

            Universitatea din Craiova continuă seria proiectelor finanțate prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare 10, Prioritatea de investiții 10.3. De această dată, investițiile vizează dezvoltarea infrastructurii educaționale a Facultății de Teologie, prin consolidarea, reabilitarea, extinderea, modernizarea și dotarea clădirii C1 (fostul Cămin nr. 5), care va găzdui Complexul de cercetare și activități conexe „Sfântul Ierarh Calinic“.

Originea sau istoricul obiceiului de a face păcăleli de 1 aprilie, Ziua Păcălelilor. Tradiţii, superstiţii şi obiceiuri de 1 aprilie

Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI. Ziua de 1 Aprilie este marcată în întreaga lume prin farse făcute de oameni celor apropiați.

Japonezii sărbătoresc la 1 aprilie „Ziua păpuşilor”, în care se oferă în dar păpuşi.

Ziua Păcălelilor este sărbătorită şi în unele state din America Latină – Peru, Mexic şi Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele de „Dia de los inocentes” („Ziua celor naivi”).  

În România, păcălelile de 1 aprile au început să fie practicate în secolul al XIX-lea. Tot la noi, se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.

Ziua Păcălelilor este marcată timp de două zile în Anglia: cel păcălit este numit „noddy” şi trebuie să poarte o coadă ataşată pantalonilor sau fustei. În Scoţia, acestuia i se spune „April qowk” sau „April cuckoo” (cuc de aprilie – trad.), pentru că aceasta este prima pasăre care vesteşte venirea primăverii.

Importanţa cu care este privită Ziua Păcălelilor în Marea Britanie este dovedită de emisiunile TV, care nu de multe ori au derutat populaţia.

În Suedia, păcăleli se fac şi pe data de 1 mai, deşi această dată nu este la fel de populară ca 1 aprilie. 

ZIUA PĂCĂLELILOR. Originile

Legat despre apariţia Zilei Păcălelilor, ipoteza acceptată susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian în Franţa, anul 1582. În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. După schimbarea calendarului gregorian, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut iniţial probleme de a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii.

Înainte de apariţia Zilei Păcălelilor au existat festivalul roman Hilaria, care se ţinea pe 25 martie, sau, în perioada medievală, Festinul Proştilor, marcat pe 28 decembrie.

Marcată mai întâi în Europa, Ziua Păcălelilor a emigrat peste Ocean şi apoi pe tot globul.

 Sursa: ziarulunirea.ro 

Gradul de aprovizionare cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole, arată prognoza agrometeorologică valabilă pentru intervalul 1 - 7 aprilie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Conform specialiştilor, conţinutul de umiditate din sol se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată), local în vestul, centrul, izolat nordul Moldovei, centrul şi sud-estul Dobrogei, centrul şi estul Transilvaniei, nordul şi nord-estul Munteniei, nord-vestul Banatului.

În aceste condiţii, se va favoriza desfăşurarea pe ansamblu normală a proceselor de creştere şi dezvoltare a speciilor de câmp şi pomi-viticole, în aproape toate regiunile agricole ale ţării. De asemenea, în zilele cele mai reci, ritmurile de vegetaţie ale plantelor vor fi mai lente, iar în zonele depresionare din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei se va menţine starea de repaus biologic.

Din punct de vedere al stării de vegetaţie a culturilor agricole, în perioada analizată, orzul şi grâul de toamnă înfiinţate în perioada optimă se vor afla la înfrăţire (10-100%), precum şi local începutul alungirii paiului (10-25%). Totodată, în semănăturile efectuate după data de 20 octombrie 2020 vor predomina răsărirea şi apariţia frunzei a treia (30-100%).

Sub aspect fenologic, rapiţa din sudul, sud-estul, estul şi centrul ţării va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (7-12 frunze) şi, izolat, începutul alungirii tulpinii (10-15%), îndeosebi în zonele sudice. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi bună şi medie la culturile înfiinţate în perioada optimă, iar la cele tardive, starea de vegetaţie se va prezenta medie şi slabă.

La pomii fructiferi şi viţa-de-vie se va semnala în continuare starea de repaus vegetativ, în majoritatea plantaţiilor. Pe terenurile cu expoziţie sudică, la speciile timpurii de sâmburoase (cireş, cais, vişin) se vor înregistra umflarea mugurilor de rod şi înmugurirea.

Potrivit sursei citate, în intervalul 1 - 7 aprilie, va predomina o alternanţă de zile normale, cu perioade în care regimul termic al aerului va fi mai ridicat decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a ţării.

Astfel, temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 6 şi 16 grade Celsius, în zilele calde, abaterile termice pozitive fiind de până la 4 grade Celsius, respectiv între două şi 14 grade Celsius în restul intervalului, limite apropiate de mediile multianuale, în majoritatea regiunilor agricole.

Temperatura maximă a aerului va oscila între 6 şi 22 de grade Celsius, în aproape toate zonele de cultură, în timp ce minima va fi cuprinsă între -3 şi 10 grade Celsius, la scara întregii ţări. În acelaşi timp, în zonele depresionare vor fi condiţii de producere a brumei.

Prima săptămână a lunii aprilie va aduce ploi locale, izolat cu caracter de averse, însoţite de descărcări electrice, intensificări ale vântului şi local căderi de grindină, iar cantităţile de apă vor fi semnificative din punct de vedere agricol. În zonele depresionare sunt posibile precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare).

La nivel general, lucrările agricole de sezon (fertilizări, pregătirea patului germinativ şi semănatul culturilor de primăvară din prima urgenţă, lucrări de întreţinere la pomii fructiferi şi viţa-de-vie, arături etc) se vor putea desfăşura în general în condiţii bune.

Sursa: www.agerpres.ro 

RAADPFL Craiova, Regia din subordinea primăriei care administrează domeniul public al municipiului, a lansat, luna trecută, o nouă procedură de achiziţie de material dendrofloricol.

După acordul cadru încheiat toamna trecută, cu o valoare maximă cumulată de circa 190.000 de euro, RAADPFL măreşte miza în această primăvară şi solicită un nou acord cadru. De data asta cu o valoare mult mai mare, care poate atinge 645.000 de euro, cu TVA. Potrivit anunţului de participare postat în sistemul electronic, valoarea totală estimată a achiziţiei este cuprinsă între 114.696 de lei şi 2.646.909 lei, fără TVA. Adică 645.455 de euro, cu TVA. Regia a împărţit achiziţia în cinci loturi, însă orice furnizor poate să depună oferte pentru fiecare lot în parte. 

Ce vrea să cumpere RAADPFL Craiova? În primul rând, flori, pentru care Regia este dispusă să cheltuie între 11.110 lei şi 1.527.500 de lei. Apoi arbori – contract cu o valoare estimată între 40.965 de lei şi 447.682 de lei, arbuşti – achiziţie cu o valoare estimată cuprinsă între 16.551 de lei şi 224.598 de lei, rulouri de gazon – contract estimat între 3.081 de lei şi 308.100 lei şi ierburi decorative – achiziţie cu o valoare estimată între 42.989 de lei şi 139.029 de lei. Sumele sunt fără TVA.

Ce condiţii pune RAADPFL Craiova

RAADPFL aşteaptă ofertele până la data de 23 aprilie. De ales, va alege oferta sau ofertele cu „cel mai bun raport calitate – preţ“, unde componenta financiară va conta în procent de 90%. Pentru restul de 10% va conta termenul de livrare, adică cel mai scurt termen oferit de la data comenzii ferme. 

RAADPFL Craiova pune şi condiţii viitorilor furnizori: să facă dovada că au efectuat livrări de produse similare în ultimii trei ani (2018, 2019, 2020). „Ofertanţii vor face dovada livrării în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii trei ani de produse similare, în valoare cumulată, fără TVA, de cel puţin: 40.000 de lei – arbori; 20.000 de lei – arbuşti; 30.000 de lei – rulou de gazon; 60.000 de lei – flori; 10.000 de lei – ierburi decorative“, se menţionează în anunţul de participare.

Ce a cumpărat Regia în toamnă, la precedentul acord cadru scos la licitaţie? Bulbi – un contract cu o valoare estimată între 5.199 de lei şi 418.800 lei, flori – contract estimat între 274,66 lei şi 38.807 lei, arbuşti – contract estimat între 831,64 lei şi 267.176 lei, şi arbori – contract cu o valoare estimată între 6.302,65 lei şi 49.206,50 lei.

Sursa: www.gds.ro 

Agricultura ecologică (în unele țări cunoscută ca agricultură organică sau biologică) devine din ce în ce mai mult o alternativă viabilă pentru cei mai curajoși și întreprinzători fermieri care aplică metodele specifice acestui tip de agricultură pe suprafețe mari, unii dintre ei chiar în toată ferma, deși încă există problema volumului mai mare de muncă și a prețurilor care să compenseze producția mai redusă. Totuși, se poate observa și în rândul consumatorilor, deși destul de timid, o tendință crescândă spre produse ecologice, mai sănătoase, fără pesticide reziduale și obținute cu grijă față de mediu. Cererea românilor  pentru produsele ecologice este în creștere, aceștia fiind tot mai interesați de un stil de viață sănătos și există o piață de desfacere din ce în ce mai mare pentru aceste alimente, care aduc producătorilor venituri pe măsura eforturilor lor și a importanței acestor produse pentru omenire.

Agricultura ecologică are un potențial fantastic, deși în România terenurile agricole cultivate în acest sistem reprezintă doar 2% din suprafața arabilă, față de o medie europeană de circa 8% sau de peste 23% în Austria și are o ascensiune rapidă: numărul de operatori certificați în agricultura ecologică s-a triplat în ultimul deceniu, în timp ce suprafața din agricultura ecologică aproape că s-a dublat. Organismele de inspecție și certificare (OIC) sunt aprobate de Ministerul Agriculturii și acreditate de RENAR. Acestea urmăresc aplicarea tehnologiilor ecologice și certifică produsele ecologice, care pot fi ușor identificate după sigla UE sau după sigla națională de mai jos.

sigle

Trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică implică o serie de provocări, uneori greu de surmontat. Stabilirea celor mai potrivite tehnologii de cultură, alegerea mașinilor pentru pregătirea solului și întreținerea culturilor, adaptarea rotației culturilor și analiza oportunităților pieței sunt doar unele dintre ele. Cu siguranță, o cercetare de specialitate ar putea fi un ajutor real celor interesați să facă această schimbare.

Ferma trebuie să fie viabilă, să aibă capital de lucru și o sursă sigură și durabilă de îngrășăminte organice, sau un numar de animale corelat cu suprafața cultivată în sistem eco care să asigure îngrășamintele organice în cantitățile și la standardele necesare. Gunoiul trebuie lăsat la fermentat pentru ca cea mai mare parte a semințelor de buruieni să piardă capacitatea de a germina odată împrăștiat pe sol.

Rotația culturilor trebuie să includă culturi diverse și în special leguminoase, culturi fixatoare de azot, iar solul să conțină nutrienții necesari și să nu ne confruntăm cu buruieni problemă.

Sursa: www.cotidianulagricol.ro 

România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO.

Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România. Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experți, profesori ai Facultății de Litere a Universității București, cercetători ai Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” , al Academiei Române, dar și cercetători și muzeografi ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexul Național Muzeal ASTRA - Sibiu și Muzeul de Etnografie Brașov.

În perioada 2020-2021, experții din cele două țări au desfășurat o activitate susținută de documentare, cercetare, filmare și repertoriere a purtătoarelor de competențe din mai multe zone. Au fost astfel urmărite evoluția și viabilitatea tehnicilor de realizare a cămășii cu altiță în actualele comunități rurale și urbane din România și Republica Moldova.

Elementul „Cămașa cu altiță” figurează în Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial din România, vol. 1, 2009, ediție tipărită și online. În luna ianuarie 2021, s-a elaborat documentul de înscriere a elementului de patrimoniu cultural „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România” în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu. Acesta a fost realizat de experți din cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, în colaborare cu specialiști cercetători științifici, etnologi și teoreticieni de artă.

Fișa de Inventar a Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România a fost inclusă în Inventarul Național al elementelor Patrimoniului Cultural Imaterial Pentru România, organismul științific de specialitate din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, din subordinea Ministerului Culturii. 

Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului și arealul de manifestare, punctându-se croiul și tipologia cămășii cu altiță, răspândirea elementului pe teritoriul României în secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu transpunerea cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României, vol. IV, Portul.

De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent și prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor și tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Reperele istoriografice și etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanța sa atât în viața comunităților rurale, cât și a elitelor.

Sunt prezentate etimologia cuvântului altiță, diversitatea regională a elementului, cu menționarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităților de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice și a cromaticii.

Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale, stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare, conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale.

Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele și cromatica s-a făcut spațial și temporal. Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămășii cu altiță au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei și au oferit detalii semnificative cu privire la existența vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei cămășii cu altiță pe teritoriul României și în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune și apartenență. Totodată, în dosar sunt menționate măsuri și strategii de conservare, protejare și salvgardare a elementului, precum și riscuri în legătură cu elementul și practicanții.

Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

162094249 2856991441231940 6154131798030961214 n

 

Sursa: www.cultura.ro

Cea de-a 30-a ediţie a Festivalului Om Bun, o ediţie aniversară cu 30 de recitaluri online oferite de 30 de artişti folk, care s-au aflat de-a lungul timpului în postura de concurenţi, juraţi sau invitaţi, se va desfăşura timp de trei zile, începând de luni până miercuri. Recitalurile vor avea loc în prezenţa unui public restrâns, de doar 20 – 30 de spectatori. Timp de trei seri, începând cu ora 18:00 şi până spre miezul nopţii, artiştii îşi vor prezenta creaţiile reprezentative şi vor putea fi urmăriţi pe www.rotarientertainment.ro.

Sursa: cvlpress.ro

Pandemia a mutat târgurile de carte on-line. Scriitorii, editorii, organizatorii unor astfel de evenimente s-au văzut nevoiţi să-şi modifice radical felul în care interacţionează cu cititorii, cu publicul.

Gela Enea este unul dintre scriitorii care au avut curajul să lanseze un volum de versuri la ediţia de anul acesta Gaudeamus. De ce curaj? Pentru că, de data aceasta, Caravana Gaudeamus a plecat din Craiova pe cale digitală. De altfel, Gela Enea este o scriitoare ce reuşeşte să surprindă cititorul prin bunele sale deprinderi scriitoriceşti. „Eu sunt Lilith” a fost scris pe parcursul a doi ani şi tematizează nevoia de independenţă a unei femei. Volumul a fost publicat la Editura Neuma din Cluj-Napoca.

Cum a luat naştere volumul de versuri “Eu sunt Lilith”?
“Este experiența mea poetica de doi ani, am vizat în volumul acesta nu neapărat mitologia clasică a lui Lilith ci doar acea secvență în care este vorba despre nevoia de independență a unei femei. Este unul dintre volumele de versuri pe care le-am scris de-a lungul timpului, fiecare având povestea sa.”

Ce înseamnă pentru un poet lansarea la un târg de carte şi cum a fost experiența lansării online ?
“O lansare la un Gaudeamus clasic este un prilej de bucurie pentru că te întâlneşti cu cititorii față în față dar şi cu anumiți critici care prezintă volumul. Lansarea online este şi aceasta o experiență, lipseşte publicul şi acest lucru nu poate fi decât un minus, oamenii sunt logați pe o platformă. Am lansat online pentru că aşa au fost condițile dar este de preferat o lansare obişnuită.”

Cum considerați că este receptată poezia de către generația tânără?
“Nu cred că sunt foarte mulți tineri interesați de poezie, cel puțin din experiența mea de autor, din păcate. Sunt preferate genuri de groază, de aventură, mai puțin poezia care ține de o formulă lirică, de o natură mai melancolică. Poate şi din cauza aceasta consider că lectura tinerei generații lasă de dorit.”

Care este cel mai frumos aspect al carierei de scriitor?
“Faptul ca scrii, scrisul este o terapie, o contrapondere la nişte probleme ale vieții.”

Există un ingredient nesecar pentru ca un volum să fie bun, de succes?
“Trebuie să ai talent, nu toată lumea care scrie versuri scrie şi poezie. Trebuie să ai ceva de spus şi trebuie să o faci într-o manieră în care să nu pară că ai copiat pe altcineva, adică să ai o doză de originalitate.”

Aveți un sfat pentru tinerii scriitori?
“Mai întâi trebuie să citească foarte mult şi apoi să se apuce de scris. Fără o lectură temeinică nu poți să scrii poezie bună. Chiar dacă ai talent trebuie să îl cultivi printr-o cultură generală şi mai ales printr-o cultură poetică.”

Director al Editurii Aius deplânge felul în care a evoluat piaţa de carte din România

Nicolae Marinescu, director al Editurii Aius, deplânge felul în care a evoluat piaţa de carte din România. În acest an, Editura Aius nu a participat la târgul de carte Gaudeamus dar este bine cunoscută pentru prezența constantă din anii precedenți. Standurile virtuale de carte de la Gaudeamus Online, prima ediţie din 2021, mai pot fi accesate pana pe 31 martie https://www.gaudeamus.ro/

Consideraţi că piața de carte din România este mult mai slabă faţă de alte țări mai dezvoltate ?

Din multe motive consider că piața de carte din România, dincolo de acest context pandemic este mult mai slabă faţă de alte țări mai dezvoltate. Până în 1990 piața de carte din România era foarte bună pentru că exista o distribuție de carte semnificativă în instituții. Cartea ajungea în felul acesta la îndemâna unor foarte largi categorii de oameni.” Editorul este gata să-şi pună speranţele în revigorarea bibliotecilor şcolare: „Primul lucru fundamental pentru o piață de carte este biblioteca. Dacă la popoarele bogate aceasta funcționează şi acum foarte intens, la popoarele mai puțin bogate, cu atât mai mult ar trebui sa funcționeze. Acest lucru poate distruge radical piața de carte. În acest context nu putem să mai vorbim despre o piață de carte reală. Din păcate bibliotecile au fost marginalizate iar publicitatea televizată pentru carte nu există în România

Cât de importantă este organizarea unui târg de carte precum Gaudeamus?
“Târgul de carte Gaudeamus este o reuşită şi unul dintre târgurile de rezistență ale României culturale. Evenimente precum acesta sunt foarte importante şi utile. Cei care totuşi ajung să fie consumatori, se pot întâlni cu mult mai multe produse. Astfel de târguri creează un context în care poți crea evenimente literare. Pe lângă prezentarea cărții contează la fel de mult şi prezentarea autorului dar şi prezența criticilor. Târgul Gaudeamus este un spațiu privilegiat pentru carte, ce dă posibilitatea unui contact direct între beneficiar şi producător.”

Cunosc faptul ca Editura Aius editează şi revista “Mozaicul”. Cum ați reuşit să mențineți interesul pentru această revistă, având în vedere că este cea mai veche revistă culturală din regiunea noastră?
“Revista aceasta a avut un program proeuropean foarte clar încă de la început. Ea s-a întemeiat pornind de la relația pe care am avut-o cu un grup de tineri intelectuali craioveni, încercând să promovăm valori recunoscute ale literaturii române cu deschidere europeană şi să cultivăm tineri cu asemenea orientări. Revista a păstrat şi a dus mai departe recunoaşterea prin faptul că au apărut şi alte perspective. Este cunoscută şi citită cu interes în țară pentru că aduce informație pe nişte domenii noi la un nivel de vârf.”

Sursa: cvlpress.ro

Luni, 29 Martie 2021 05:55

ClearAir-Cv. Împreună pentru toţi

Asociația pentru Educație Sud Vest Oltenia EDUCOL împreună cu o echipa de voluntari de la OMV Petrom, Departamentele de Fizică și Comunicare, jurnalism și științe ale educației din cadrul Universității din Craiova și Centrul Meteorologic Regional Oltenia din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie vă invită la conferinţa de închidere a proiectului de voluntariat ClearAir-Cv care se va desfăşura în mediul on-line luni, 29.03.2021, ora 12:00.

Proiectul de voluntariat sponsorizat de OMV Petrom a fost câștigat în cadrul competiției interne Campionatul de Voluntariat, ediția 2020 și a beneficiat de un buget de 3000 euro. Proiectul și-a propus dezvoltarea unei rețele independente de senzori și stații meteo în scopul determinării calității aerului respirat de locuitorii Craiovei și conștientizării populației cu privire la importanța vremii și a calității aerului pentru sănătatea acesteia.

Echipa de implementare a proiectului a cuprins 10 studenți coordonați de 5 cadre didactice ale Universității din Craiova, cinci voluntari OMV Petrom, doi voluntari de la Centrul Meteorologic Regional Oltenia.

În cadrul acestui proiect au fost obținute următoarele rezultate:

  1. Realizarea unei rețele urbane independente, alcătuită din 3 stații meteorologice și 13 senzori de particule, utilizată pentru realizarea unor măsuratori meteorologice și de determinare a calității aerului
  2. Realizarea unui site web cu pagină de Facebook asociată care furnizează la liber, pentru comunitatea locală, informații legate de măsurătorile efectuate de senzorii și de către stațiile meteo
  3. Organizarea unei campanii de conștientizare a publicului larg despre importanța stării vremii și a calității aerului pentru sănătate în trei etape: prima a vizat studenții de la Fizică și a avut ca scop învățarea modului de realizare a unui senzor de particule, a doua a avut ca adresabilitate liceenii craioveni sub sloganul „Adoptă un sensor!” și a treia s-a adresat publicului larg având ca slogan „Tu știi ce respiri?”

Persoane de contact:

Lect. univ. dr. Xenia NEGREA (0745567724)

Link conectare:

https://zoom.us/j/95267021585?pwd=YWRHZFNMR1phUUlPQkJPY0Q2SDNKUT09

Meeting ID: 952 6702 1585 Passcode: 565530

proiect

 

Vineri, 26 Martie 2021 11:10

Luna aprilie aduce înapoi vremea caldă

Din aprilie, temperaturile vor fi mai ridicate decât în mod obișnuit, iar precipitațiile vor fi excedentare. În a doua jumătate a lunii aprilie, valorile termice devin normale.

Iată prognoza meteo pentru toată luna aprilie:

29 aprilie – 5 aprilie

Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice acestei perioade, în cea mai mare parte a țării. Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile sudice și vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

5 – 12 aprilie

Temperaturile medii ale aerului vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi în general excedentare în jumătatea vestică a țării, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

12 – 19 aprilie

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această săptămână, la nivelul întregii țări.

19 – 26 aprilie

Mediile valorilor termice vor fi în general apropiate de cele specifice pentru această perioadă, în toate regiunile. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi ușor deficitare în regiunile centrale și nord-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Sursa: www.gds.ro 

Pagina 3 din 109