David JP Phillips va participa, în Aula „Mihai I al României”, la o întâlnire cu studenții UCV. Evenimentul va avea loc la data de 28 martie, ora 12:00.
David JP Phillips are o experiență de peste 20 de ani în public speaking, iar TED Talk-urile sale au strâns peste 11 milioane de vizualizări.El a fost nominalizat, pe poziția a 13-a, în Top Global Gurus al celor mai importanți 30 de speakeri în comunicare.
Universitatea din Craiova este partener al IQ Digital Summit, primul eveniment tech internațional din regiune.
David JP Phillips va participa, în Aula „Mihai I al României”, la o întâlnire cu studenții UCV. Evenimentul va avea loc la data de 28 martie, ora 12:00.
David JP Phillips are o experiență de peste 20 de ani în public speaking, iar TED Talk-urile sale au strâns peste 11 milioane de vizualizări.El a fost nominalizat, pe poziția a 13-a, în Top Global Gurus al celor mai importanți 30 de speakeri în comunicare.
Universitatea din Craiova este partener al IQ Digital Summit, primul eveniment tech internațional din regiune.
Cele mai rare flori din România sunt: laleaua pestriță,bujorul românesc,floarea de colț și papucul doamnei.
Avenit primăvara şi au început să se deschidă florile, iată care sunt speciile pe care nu aveţi voie să le rupeti, dacă le întâlniţi în drumeţiile voastre. Martie este luna în care înfloreşte Laleaua pestriţă. Ea se găseşte într-un singur loc în România – şi mai exact în Geoparcul Platoul Mehedinți. Cunoscută local și sub denumirea de „Planta şah”, laleaua pestriță rezistă cel mult 14 zile, iar dimensiunea ei nu depășește 20 de centimetri.
Bujorul românesc care a fost inclus pe lista plantelor ocrotite înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Planta poate fi întâlnită în Oltenia, dar și în Dobrogea şi se deosebește de Bujorul de grădină prin faptul că floarea are mai puține petale, iar frunzele sunt mai adânc sectate.
Cinci specii de bujori cresc spontan în România, din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova, având un mare potențial biologic și ornamental: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia daurica (ant. Paeonia triternata), Paeonia mascula și Paeonia officinalis subsp. banatica. Ele cresc în rezervații naturale protejate de lege sau izolate în pădurile din Dobrogea.
În România, ideea unei flori naționale a apărut în timpul domniei Regelui Carol I (1839-1914), cunoscut și sub numele de Carol I al României, de-a lungul timpului fiind făcute mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul roșu – Paeonia peregrina – și multe altele. Cu toate acestea, în ciuda tuturor eforturilor, niciuna dintre aceste propuneri nu a fost vreodată acceptată pentru a fi legiferată oficial.
Proiectul „Floarea națională a României” a fost reactivat în iunie 2013, când un grup de horticultori condus de prof. Florin Toma, de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a lansat propunerea ca bujorul să fie declarat, încă o dată, Floare națională a României. S-a considerat că o emblemă florală precum bujorul roșu aprins, simbolul frumuseții, iubirii, fericirii, prieteniei și prosperității, exprimă metaforic întregul spirit adevărat al țării și al poporului ei. Din momentul lansării, inițiativa s-a bucurat de un sprijin puternic, atât la nivel național, cât și internațional.
Aproape zece ani mai târziu, pe 27 septembrie 2022, bujorul a fost declarat, în sfârșit, „Floarea națională a României”, potrivit unui act normativ adoptat de Camera Deputaților, în Parlamentul României.
În cinstea bujorului, considerat acum „element de identitate națională”, primăvara se organizează anual festivaluri și sărbători populare, în mai multe regiuni ale țării, când plantele sunt în plină floare. Tradiționalele Sărbători ale bujorului au loc în fiecare an în localități precum Gura Râului (Sibiu), Comana (Giurgiu), Radomirești (Olt), Plenița (Dolj), Șaru Dornei (Suceava), Rediu (Galați).
Oamenii recită poezii, spun povești sau cântă și dansează pe melodii populare tradiționale, toate legate de bujori și legende despre bujori, îmbrăcați în haine populare tradiționale împodobite cu motive ale bujorului viu colorat. În timpul acestor evenimente horticole naționale, diferite specii de bujori sunt expuse în ghivece, recipiente, modele de grădină sau aranjamente ornamentale. În marile orașe sunt organizate diverse simpozioane științifice dedicate caracteristicilor biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujor.
Poate cea mai cunoscută dintre florile din România care sunt ocrotite de lege este Floarea de colţ. Aceasta crește în Munții Carpați, pe versanții abrupți și însoriți.Flora ţării noastre cuprinde şi specii rare de orhidee. Printre ele se regăsesc Sângele voinicului şi Papucul doamnei. Aceasta din urmă se află pe primul loc în lista plantelor ocrotite de lege.
Floarea de colț (Leontopodium alpinum) este o plantă erbacee reprezentativă pentru vegetația alpină. Tulpina neramificată măsoară între 15 și 30 cm și are dispuse în vârf mici inflorescențe rotunde, galbene, înconjurate de niște frunze albe cu aspect lânos numite bractee, ce au o dispunere stelată. Frunzele, puține la număr, au formă alungită, iar întreaga plantă este acoperită de perișori fini, de culoare argintie, cu rol de protecție.
O putem găsi înflorită între lunile iulie și septembrie, în zonele stâncoase din Carpați, în locuri greu accesibile la altitudini de peste 1600 m.
Ca orice alt simbol cunoscut in traditia romaneasca, floarea-de-colt este legata de o legenda populara ce o pune in rolul principal in povestile de dragoste ale tinerilor de la sate. Se spune ca inainte, feciorii cautau superbele flori in masivele Romaniei pentru a demonstra alesei inimii intensitatea si seriozitatea sentimentelor ce le poarta. Odata gasita, floarea-de-colt era luata si dusa norocoasei fete ca simbol al puritatii, iubirii si respectului.
Astazi, florea-de-colt se gaseste pe areale relativ intinse doar in zone dificile, unde accesul turistilor este restrictionat. Totusi, daca esti suficient de norocos o poti admira si pe traseele montane cunoscute din inima Romaniei.
Laleaua Pestriță
Culorile lalelei pestrițe variază de la alb, mov, roșu închis, roz și lila, iar unele flori pot avea o combinație între aceste culori. Este o plantă delicată, care poate ajunge până la 20 de centimetri înălține. Laleaua pestriță se mai numește și floare de șah și este protejată prin lege, fiind o plantă pe cale de dispariție. Ea înflorește o singură dată pe an, primăvara, în lunile aprilie-mai și stă deschisă până la două săptămâni. Laleaua pestriță provine din Europa și vestul Asiei.
Floarea se găsește extinsă în Europa, dar și în Asia. În România, ea crește în sălbăticie în Lunca Pogănișului din județul Timiș, iar suprafața pe care crește a fost declarată rezervație naturală, în urmă cu 21 de ani.
O mai putem vedea și în Rezervația naturală Pădurea Zamostea-Luncă. Această plantă rară mai crește și în Pădurea Bavna, din satul Fersig, dar poate fi văzută și în Bihor, în Rezervația Naturală Defileul Crișului Repede. Planta crește în zone sălbatice, având nevoie de umiditate. Poate fi văzută în zone de deal din nordul Moldovei sau în zona Carpaților de Curbură.
Papucul Doamnei
Papucul-doamnei (Cypripedium calceolus) este una din cele câteva specii de orhidee sălbatice care înfloresc pe culmile Carpaților. Datorită frumuseții sale și pericolului de dispariție, planta a fost declarată monument al naturii în anul 1938, prin decret regal. Planta face parte din familia Orchidaceae.
În Europa, papucul-doamnei este pe cale de dispariție și se află pe lista plantelor protejate prin lege. Este atât de rară încât s-a încercat înmulțirea sa in vitro și repopularea zonelor istorice, acolo unde specia nu mai există.
Papucul-doamnei are o înălțime de 30-80 cm, frunze late și ovale și flori mari, la care petala inferioară are forma unui „vas” de culoare galben intens; petalele laterale și cea superioară sunt mai înguste și au o culoare roșu-închis spre brun. Este o plantă erbacee și perenă, care se înmulțește prin rizomi.
Planta apare din etajul gorunetelor până în cel al molidului, în luminișuri de pădure mai mult sau mai puțin umbroase, mai ales în habitate de fânețe de munte și dealuri înalte. Preferă solurile calcaroase. Planta se întâlnește în grupuri de exemplare, dar populațiile sunt mici și izolate.
Denumirea latină a plantei, Cypripedium calceolus, provine de la cuvântul grecesc „cypris” (doamna din Cipru, un alt nume dat zeiței Afrodita și care este legat de locul de naștere al acesteia) și latinescul „calceolus”, care înseamnă papuc mic.
În România mai poate fi întâlnită în Bucegi, prin poienile Ceahlăului și Făgărașului și în platourile Apusenilor. În afara spațiului românesc, papucul doamnei apare în Europa Centrală, Himalaya subtropicală și India, dar specia asiatică are diferențe față de cea europeană.
Teatrul pentru Copii şi Tineret “Colibri” a început noul an în forţă. Echipa a anunţat zilele trecute tema ediţiei 2024 a îndrăgitului festival de animaţie stradală “Puppets Occupy Street”. Teatrul demarează şi un proiect nou, în colaborare cu Universitatea de Arte din Târgu Mureş.
Aplicaţiile pentru “Puppets Occupy Street”, ediţia 2024, au fost deschise miercuri şi înscrierile sunt aşteptate până pe 14 aprilie. Teatrul Colibri a anunţat luni, 4 martie, că tema care va inspira festivalul de la finalul verii este Steampunk.
Conform managerului instituţiei, Geo Dinescu, solicitările de participare au început, însă, deja să curgă, semn că festivalul a început să aibă un ecou din ce în ce mai puternic în geografia animaţiei stradale. Şi nu doar pe plan naţional, ci şi în afara graniţelor.
“Dacă ne uităm în Inbox, cred că nici nu ar mai fi nevoie să dăm drumul la aplicaţii, putem face selecţie numai din ce am primit deja. Cel mai important este că avem deja ecou în afara graniţelor”, a menţionat managerul Colibri la Radio Sud Craiova.
Echipa de creaţie a hotărât ca în 2024 să lanseze o nouă provocare către artiştii care îşi doresc să ia parte la festivalul păpuşilor care ocupă strada. Iar tema are o semnificaţie aparte şi pentru Geo Dinescu.
„Lucrăm de ceva timp, nici nu s-a încheiat bine ediţia de anul trecut că am şi început să lucrăm la ediţia 2024. Propunem un nou stil, unul nu neapărat mai puţin întâlnit în România, dar mai greu de abordat. Scenografii sunt foarte încântaţi şi eu la fel. În 2016, când am regizat şi am semnat şi scenografia primei mele piese, a fost chiar în acest stil propus pentru ediţia Puppets din 2024, Steampunk. Există o reminiscenţă, ne place acest stil şi promitem că va fi o ediţie foarte specială”, a mărturisit aceasta. „De fiecare dată, încercăm să creăm noi perspective vizuale şi noi orizonturi artistice, astfel încât să nu plictisim”.
Perioada festivalului rămâne aceeaşi, 25 august-1 septembrie.
Teatrul pregăteşte, totodată, noi premiere, anunţând mai multe surprize pentru public. Printre proiectele importante se numără o nouă colaborare cu o instituţie din ţară.
„Vom începe un nou proiect, cu Universitatea de Arte din Târgu Mureş, pe nume “Student Internship”, în cadrul căruia vom aduce mai multe spectacole. Primul este “Alice în Ţara Minunilor”, în regia Adei Milea. Vom anunţa curând data. Între 20 şi 27 martie vom avea Săptămâna Teatrului, după care va urma Student Internship”, a menţionat managerul teatrului.
Colibri are, de câţiva ani, şi o colaborare cu Teatrul ACT din Bucureşti, prin intermediul căreia publicul de teatru din Craiova are oportunitatea de a viziona spectacole ale acestui teatru pe scena instituţiei noastre.
Geo Dinescu menţionează că planurile sunt multe şi că echipa îşi doreşte să implementeze cât mai multe proiecte noi, care să apropie şi mai mult micul, dar şi marele public de teatru. „În fond, de la noi pleacă educaţia teatrală. Dacă noi nu i-am educa pe copii, nu ar şti cum să se comporte la teatru când cresc”, spune managerul Teatrului Colibri.
sursa: www.dgs.ro
Anual, pe 5 martie, este marcată Ziua Mondială a Eficienței Energetice, zi care a fost instituită în anul 1998 cu scopul de a evidenția necesitatea utilizării durabile și raționale a energiei.
Creșterea eficienței energetice se bazează pe optimizarea proceselor de producție și a consumului de energie, utilizarea surselor de energie regenerabile în locul combustibililor fosili și promovarea consumului și reciclării responsabile, printe altele.
Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate de a aduce în discuție eficiența energetică care prezintă beneficii multiple pentru operatorii economici şi consumatorii de energie şi constituie un pilon central al economiei, fiind necesară responsabilizarea factorilor decizionali privind politicile şi măsurile active pentru creşterea eficienţei energetice, în vederea atingerii ţintelor naţionale în domeniu.
Eficiența energetică se referă la modalitățile prin care putem obține aceleași beneficii (lumină, încălzire, mișcare etc.) folosind mai puțină energie. Aceasta acoperă diverse aspecte, de la automobilele eficiente și becurile economice, până la practici industriale îmbunătățite și izolarea mai bună a caselor. Economisirea energiei nu doar că ajută la conservarea resurselor, ci și la economisirea banilor.
Astfel, Ziua Mondială a Eficienței Energetice este un moment propice pentru a reflecta asupra modurilor de a utiliza energia într-un mod durabil și rațional. Este important ca guvernele, companiile și instituțiile să se angajeze în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar fiecare individ poate contribui la acest efort.
Iată câteva practici care promovează utilizarea durabilă a energiei:
Folosirea bicicletei sau mersul pe jos în locul transportului cu mașina, în special pentru deplasările scurte.
Utilizarea transportului în comun pentru a reduce impactul asupra mediului.
Participarea la activități recreative care generează emisii scăzute de gaze, cum ar fi alergarea, rolele sau înotul.
Achiziționarea de produse electronice fabricate de companii care respectă standardele de protecție a mediului.
Utilizarea becurilor economice, care au o durată de viață mai lungă și consumă mai puțină energie, contribuind astfel la economii semnificative pe termen lung.
Studenții Facultății de Agronomie, voluntari în cadrul Asociației Studenților Agronomi din Craiova marchează această zi prin organizarea unui Concurs de Proiecte ce va avea loc în această seară, La Facultatea de Agronomie, sala 126, ora 19:00.
Echinocţiul din luna martie marchează în multe culturi venirea primăverii. Oamenii sărbătoresc renaşterea naturii prin diverse tradiţii şi festivaluri, unele dintre ele datând de mii de ani.
După restricţiile impuse de pandemie, aşteptăm mai mult ca oricând venirea primăverii. Un restart, un moment de revenire la tot ce e viu, verde, liber. Un imbold de-a ne relua vieţile treptat, de unde le-am lăsat acum un an, când am privit primăvara de la geam. Un sentiment pe care lumea nu l-a mai avut atât de pregnant decât după marile încercări ale istoriei, precum războaie, cataclisme ori molime.
Dar această înnoire şi renaştere a naturii a fost celebrată de fiecare dată, indiferent de cât de grei ori uşori ne-au fost anii, încă din Antichitate şi chiar mai înainte de ea, din timpuri imemoriale. Căci omul, mereu aflat în conexiune cu pământul şi dependent de roadele sale, a preaslăvit forţele nevăzute care făceau câmpurile să înverzească, pomii să înflorească şi păsările să cânte. Iată ce ritualuri închinăm şi astăzi primăverii, în semn de bun-venit.
Românii se mândresc cu sărbătoarea Mărţişorului, un obicei milenar, a cărui geneză trebuie căutată la romani, care consacrau prima zi a lunii martie lui Marte, zeul războiului, al forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii. La noi, sărbătoarea era ţinută în zona Maramureşului şi a Bucovinei de nord, extinzându-se în spaţiul balcanic până la graniţa Bulgariei cu Grecia. Iată de ce, tot la 1 martie, bulgarii sărbătoresc Martenitsa şi poartă podoabe împletite din aţă albă şi roşie tocmai până la finalul lunii ori până când văd o barză, o rândunică sau un copac înflorit. Chiar şi bărbaţii însuraţi poartă martenitsa, la şoseta dreaptă. Astfel, vor s-o îmbuneze pe Baba Marta, o bătrână ţâfnoasă şi schimbătoare ca primele zile de primăvară (vezi Baba Dochia la noi, care îşi leapădă pe rând cojoacele).
În Macedonia, mărţişorul este purtat numai de copii, până pe 9 martie, după care, la fel ca la noi, îl leagă de creanga unui pom fructifer pentru ca acesta să rodească din belşug. Tradiţia lor mai spune că mărţişoarele sunt şi repere pentru rândunicile care aduc daruri de Paşte.
Deşi credinţele panteiste au apus demult, legendele născute în jurul marilor situri antice, cu calendare solare, au supravieţuit timpului. Astfel, momentele astronomice majore, precum echinocţiul de primăvară, sunt celebrate şi astăzi la Stonehenge, în Marea Britanie, ori la Chichen Itza, în Peru, unde lumina soarelui produce un adevărat spectacol.
Polonezii au un astfel de obicei, datând din secolul al XVI-lea: „înecarea Marzanei“. Anume a unei păpuşi care simbolizează frigul şi care, după ce este plimbată pe străzi, este „înecată“ în râu – simbolizând încheierea iernii. Elveţienii au o practică la fel de veche: arderea omului de zăpadă. În fapt, o figurină din bumbac şi materiale inflamabile, care, după o paradă costumată la care participă toate vechile bresle, e arsă în cinstea venirii unor zile mai luminoase. Spaniolii sărbătoresc Las Fallas („Focurile“), când Valencia devine, pentru trei săptămâni, un muzeu în aer liber. Tâmplarii creează „ninots“, sculpturi gigantice din lemn şi carton, satirizând problemele sociale şi politice. La finalul festivalului în care toată lumea se bucură de parada costumelor tradiţionale şi a carelor alegorice, muzică, mâncare şi focuri de artificii, aceste sculpturi sunt arse, pentru a lăsa în urmă tot ce e rău. Vecinii spaniolilor, portughezii, au o altă versiune: Entrudo Chocalheiro – un carnaval al zornăitorilor purtate de Os Caretos de Podence, nişte personaje malefice, în costume din lână franjurată în culori tari (roşu, verde şi galben), cu măşti din lemn şi de talia cărora sunt prinşi clopoţei, zornăitoare şi tălăngi. Astfel costumaţi, băieţii aleargă pe străzi, invitând fetele la dans – jocul lor frenetic simbolizând fertilitatea şi renaşterea.
Aşa este văzută primăvara, pe care scoţienii o întâmpină, de Lanark, cu mingiuţe de hârtie mototolită prinse în jurul capului. Copiii care le poartă aleargă în jurul unei biserici, până ce clopotele de seară încep să bată, pentru a izgoni spiritul iernii. Asta în timp ce nemţii îşi costumează copiii ca de Halloween şi fac focuri care să alunge spiritul malefic al iernii. Hinduşii sărbătoresc victoria binelui asupra răului prin festivalul Holi, bătaia stradală cu pulberi colorate, care creează în aer un curcubeu vesel. Iar chinezii alungă spiritele rele punând la uşi role de hârtie roşie, pe care scriu versuri şi desenează diferite creaturi.
Din secolul 5 d.Hr., ruşii sărbătoresc Maslenitsa, adică săptămâna clătitelor. Bosniacii se adună în Zenica pentru festivalul ouălor-jumări, care simbolizează noua viaţă. Tot ouă mănâncă şi turcii, de Nevruz, dar fierte şi vopsite, ale căror coji sunt aruncate pe jos în credinţa că „Până ce coaja oului nu va cădea, primăvara nu va sosi.“ Simultan, se organizează lupte între cocoşi, bivoli şi întreceri hipice, iar tinerii umblă cu buchete de flori în mâini şi cântă „Navrez Cirri“. Şi pakistanezii au curse de cai în Lahore, concomitent cu petreceri în grădină şi sesiuni de rugăciuni. Irlandezii decretează venirea primăverii odată cu sărbătoarea Sfântului Patrick, al cărui simbol este trifoiul, „udat“ din plin cu bere şi whiskey. Aveiro, mica Veneţie a Portugaliei, are un întreg festival dedicat lunii martie – Feira de Março, în timp ce la Cieza, în Spania, are loc sărbătoarea florilor de primăvară. Cele mai spectaculoase sunt, însă, sărbătorile închinate florilor de cireş, Sakura. În Japonia există peste 400 de specii de cireşi plantaţi pentru flori. Din ianuarie şi până în aprilie, niponii închină diverse banchete acestei Sakura („explozie de flori“), preponderent în Okinawa, Honshu, parcul Ueno din Tokyo, templul Heian din Kyoto, castelele din Osaka şi Hikone şi pe muntele Yoshino, acoperit în întregime de cireşi. Sărbătoarea a ajuns şi la americani, care au primit în dar de la japonezi mai mulţi cireşi plantaţi în Washington.
sursa: www.clikpentrufemei.ro
Regizat de Mati Diop şi produs de Eve Robin, Judith Lou Lévy și Mati Diop, documentarul „Dahomey” a fost desemnat, sâmbătă, 24 februarie, marele câştigător al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, ediţia 74. Actorul de origine română Sebastian Stan a câştigat Ursul de Argint pentru interpretare, rol principal, în filmul „A Different Man”, iar Emily Watson - trofeul pentru rolul secundar din „Small Things Like These”.
Documentarul „Dahomey”, regizat de cineasta franco-senegaleză Mati Diop, abordează problema spinoasă a restituirii operelor de artă furate în Africa de fostele puteri coloniale, relatează News.ro.
„Dahomey” spune povestea întoarcerii în Benin, în noiembrie 2021, a 26 de opere de artă jefuite în 1892 de trupele coloniale franceze. Un demers iniţiat în ultimii cinci ani de fostele puteri occidentale, printre care Franţa, Germania şi Belgia.
Este al doilea film african care câştigă Ursul de Aur (după filmul sud-african „U-Carmen e-Khayelitsha” („Carmen de Khayelitsha”) de Mark Dornford-May în 2005).
Mati Diop, fiica unui muzician senegalez, Wasis Diop, şi a unei mame care lucrează în domeniul artelor, care s-a născut şi a crescut la Paris, obţinuse deja Marele Premiu la Cannes în 2019 pentru „Atlantique”, cea mai înaltă distincţie după Palme d’Or.
Regizorul german Matthias Glasner a primit un Urs de Argint pentru scenariul filmului „Dying” – singurul premiu din competiţie pentru Germania.
În acest an, Marele Premiu al Juriului de la Berlinale a revenit filmului „Yeohaengjaui pilyo” („A Traveler’s Needs”), regizat de veteranul Hong Sangsoo, cu Isabelle Huppert în rolul principal.
Lista câştigătorilor Festivalului Internaţional de Film de la Berlin 2024:
Ursul de Aur pentru cel mai bun film – „Dahomey”, de Mati Diop
Ursul de Argint – Marele Premiu al juriului – „A Travelers Needs”, de Hong Sangsoo
Ursul de Argint – Premiul juriului – „L’Empire”, de Bruno Dumont
Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor – Nelson Carlos De Los Santos Arias pentru „Pepe”
Ursul de Argint pentru interpretare, rol principal – Sebastian Stan pentru rolul din „A Different Man”
Ursul de Argint pentru interpretare, rol secundar – Emily Watson pentru rolul din „Small Things Like These”
Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu – „Sterben/ Dying”, de Matthias Glasner
Ursul de Argint pentru contribuţie artistică remarcabilă – imagine – „The Devils Bath”, de Martin Gschlacht
Ursul de Aur onorific – Martin Scorsese
Sarea înseamnă gust. O mâncare nesărată te face să te simți bolnav. Însă ideea că sarea îmbolnăvește este greșită! Fără sare nu putem trăi, doar excesul de sare trebuie evitat.
Chiar dacă auzim mereu că sarea dăunează sănătății, nu eliminați sarea din alimentație, ci doar excesul de sare! Exces înseamnă peste 5 grame pe zi, conform OMS.
Doar persoanele care suferă de boli de inimă trebuie să mănânce fără sare și asta exclusiv sub control medical. Evitarea excesului de sare se recomandă în caz de hipertensiune, insuficiență cardiacă, obezitate, diabet.
Însă mâncarea nesărată nu face minuni de una singură, ci doar în contextul adoptării unui stil de viață sănătos. Este vorba despre slăbitul cu 10% din greutatea corporală, practicarea sportului în mod regulat, eliminarea alcoolului și renunțarea la fumat scad tensiunea arterială mai eficient decât mâncarea fără sare, potrivit stirileprotv.ro.
Trebuie știut că doar 30% din populație este sensibilă la sare, pentru restul nu există nicio legătură între hipertensiune și consumul de sare. La seniorii în vârstă de peste 70 de ani, mâncarea fără sare este chiar contraindicată. Poate duce la scăderea poftei de mâncare și la denutriție.
În caz de caniculă, o dietă fără sare crește riscul de deshidratare, provoacă amețeli, slăbiciune și hipotensiune, sarea fiind elementul care ține apa în organism.
Ca să evităm excesul de sare trebuie să renunțăm la solnița de pe masă. Sarea este prezentă în mod natural în majoritatea alimentelor și există în cantitate mare în produsele procesate. Mezelurile, brânzeturile, murăturile, cerealele de mic dejun, conservele, mâncarea semipreparată și produsele de ronțăit sunt pline de sare. Până și pâinea este o sursă de sare!
Răspunsul organismului la sare poate fi modificat prin creșterea consumului de minerale care acționează împotriva hipertensiunii, adică potasiu, magneziu și calciu.
Potasiul este invers proporțional cu nivelul tensiunii: o dietă săracă în sodiu și bogată în potasiu previne hipertensiunea pentru că stimulează eliminarea de sodiu și lichide din organism. Care sunt alimentele bogate în potasiu? Pentru legume avem dovlecei, roșii, broccoli, praz și cartofi. Pentru fructe avem banane, struguri, caise, prune și portocale.
Magneziul relaxează mușchii netezi din pereții vasculari și joacă un rol important în reglarea presiunii arteriale, datorită efectului vasodilatator- cu cat este mai mult magneziu în dietă, cu atât tensiunea e mai mică. Alimente bogate în magneziu sunt leguminoasele (fasole boabe, mazăre, linte, soia), oleaginoasele (nuci, migdale, semințe) și cerealele integrale.
Calciu este și el un mineral esențial în controlul hipertensiunii. Alimentația zilnică trebuie să asigure un aport optim de calciu de 1g/zi. Cum facem asta? Creștem consumul de produse lactate la 3 porții/zi, obicei care reduce cu 10% valoarea tensiunii arteriale.
sursa: www.gds.ro
Casa Memorială Elena Farago din Craiova, aflată în aceeași curte cu Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman, va fi renovată și restaurată cu bani din PNRR. Consiliul Județean Dolj a obținut finanțare, iar acum a scos la licitație contractul pentru lucrările necesare pentru a readuce la viață clădirea.
Consiliul Județean Dolj vrea să dea o altă înfățișare Casei Memoriale Elena Farago din Craiova, iar pentru asta pune la bătaie o sumă estimată la 4.506.176,51 de lei, fără TVA, bani obținuți dintr-o finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Având în vedere oportunitatea finanțării prin apelul de proiecte cu titlul Finanțarea bibliotecilor pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), UAT Judetul Dolj implementează proiectul cu titlul “Biblioteca – hub activ de învățare digitală pentru comunitatea județului Dolj”. Prin intermediul acestei operaţiuni sunt sprijinite activități/acțiuni specifice realizării de investiții pentru renovarea/modernizarea (inclusiv extinderea) bibliotecilor și echiparea cu calculatoare și echipamente tehnice, pentru a fi transformate în huburi de dezvoltare a competențelor digitale.
Astfel, Casa Memorială „Elena Farago” poate deveni, pe lângă o clădire de patrimoniu a Municipiului Craiova, un HUB digital, locul unde cetățenii orașului, dar și vizitatorii turiști se vor putea bucura activități interactive, dar și de exponatele dedicate poetei, susținuți de un spațiu construit de înaltă clasă, în urma restaurării clădirii, alături de o altă clădire de patrimoniu (corpul C2 din incintă) unde funcționează Bibiloteca Județeană Alexandru și Aristia Aman“, se arată în descrierea proiectului.
Potrivit informațiilor menționate în același document, „holul principal va fi alocat recepției vizitatorilor, încăperile situate în partea dreaptă a axului de simetrie vor fi alocate memoriei poetei Elena Farago și activităților interactive aferente HUB-ului digital, iar cele din partea stângă unor expoziții temporare susținute virtual, ateliere de manufactură cu prezentări tematice aferente HUB-ului digital. Fluxurile de utilizare și parcurgere vor fi adaptate între funcțiune și exigențele restaurării. Astfel, fostul hol de primire va fi refuncționalizat ca foyer și hol de recepție, redându-i fastul și importanța de altădată. Necesitatea asigurării accesului persoanelor cu handicap locomotor a determinat dotarea cu o platformă mobilă șenilată, ce va fi depozitată în vecinătatea construcției. Aceasta va permite accesul în toate clădirile din incintă.
Prin aplicarea măsurilor de reabilitare și modernizare energetică, clădirea reabilitată va putea fi încadrată în clasa energetică A – eficiență energetică ridicată, comparativ cu clădirea existentă care se încadrează în clasa energetică D. Având în vedere toate aceste aspecte este necesară contractarea lucrărilor de renovare și restaurare pentru obiectivul mai sus amintit, aşa cum a fost, de altfel, prevăzut și în activitățile din cadrul proiectului“, au specificat reprezentanții CJ Dolj în documentele publicate în SEAP.
Lucrările pe care le presupune contractul scos la licitație presupun și amenajarea curții Casei Memoriale, astfel încât aceasta să aibă un aspect cât mai plăcut, dar și să se poată realiza diverse activități în interiorul acesteia.
„Obiectivul va permite desfășurarea unor multiple activități culturale, întâlniri cu tematici diverse, de cultură, spațiile de care dispune imobilul permițând desfășurarea evenimentelor la interior, dar și în exterior, în incintă, unde se dorește amenajarea cu suprafețe dalate, inclusiv o tablă de șah la nivelul pavimentului, mobilier urban (fântână decorativă, locuri de stat, coșuri de gunoi), spații verzi amenajate în jurul arborilor maturi existenți, iluminat ambiental“, se mai arată în descrierea proiectului.
Firmele care doresc să își depună ofertele o pot face până pe 14 martie, iar până la jumătatea lunii iulie CJ Dolj va decide cu cine va colabora. Perioada pe care o va la dipoziție firma câștigătoare pentru execuția lucrărilor va fi de un an și jumătate de la semnarea contractului. Așadar, aproximativ la finalul anului 2025, începutul lui 2026, clădirea ar trebuie să fie renovată complet.
sursa: www.gds.ro
Apa în stare lichidă are o densitate de aproximativ 1 g/cm3. Aceasta se modifică însă atunci când apa îngheață. Volumul se mărește în timpul fazei de tranziție de la apă la gheață și astfel densitatea scade la aproximativ 0,9 g/cm3. Astfel gheața pare să fie „mai ușoară” decât apa, deoarece plutește la suprafața apei. Cu cât volumul apei crește atunci când îngheață, cu atât dezvoltă o putere mai mare. De exemplu, atunci când conductele de apă nu sunt izolate corespunzător, ele se pot fisura/sparge pe perioada iernii.
Scara de temperatură folosită de noi – scara Celsius, utilizează pentru scalare punctele de îngheț și de fierbere a apei. O diviziune a scării Celsius se numește grad-centigrad. La atingerea ambelor puncte amintite, apa își schimbă starea fizică/de agregare. În graficul de mai jos sunt vizualizate toate modificările de stare de agregare ale apei. Apa este singura moleculă de pe Pământ capabilă să existe în mod natural, în toate formele sale de agregare: lichidă, solidă, vapori și plasmă.
Graficul 1: Stările de agregare ale apei.
Apa are o căldură specifică neobișnuit de mare (4,186 kJ/ kg*K) comparativ cu multe alte materiale cum ar fi metalele (ex. oțelul 0,477 kJ/ kg*K) sau alte lichide (ex. petrol 1,67 kJ/ kg*K). Deoarece apa poate stoca mult mai multă energie, pentru a fi încălzită ea va și avea nevoie de multă energie. În schimb, apa păstrează această energie și se răcește treptat. Prin urmare, corpurile mari de apă pot servi ca rezervor local de energie, noi putând folosi apa pentru încălzire (sticle de apă fierbinte). Marea Neagră funcționează pe timpul iernilor ca o mare sursă de căldură (temperaturile sunt mai mari pe coasta Mării Negre decât în interiorul continentului).
Apa are o structură moleculară ce constă dintr-o parte pozitivă și una negativă (a se vedea figura). Această proprietate este responsabilă de solubilitatea sau insolubilitatea altor substanțe în apă. Molecule polare cum sunt zahărul, sarea și etanolul pot fi dizolvate cu ușurință în apă. În schimb petrolul/uleiul este aproape insolubil în apă, plutind în strat subțire la suprafața apei. Cu toate acestea, atunci când folosim săpun sau un detergent asemănător putem „dizolva” substanțe cum sunt petrolul sau grăsimile.
Modelul unei molecule de apă
Știați că ….
… un microlitru de apă (un cub cu latura de 1mm) conține 3 · 1019 molecule?
… substanțele alcătuite din molecule polare (numite și hidrofile – ”hidro” = apă, ”philia” = iubire) se dizolvă în apă în timp ce substanțele alcătuite din molecule nepolare (numite și hidrofobe – ”hidro” = apă, ”phobia” = frica) nu se dizolvă în apă???
Polaritatea moleculelor de apă prezentată anterior determină forțe puternice între molecule, numite tensiune superficială. Datorită tensiunilor superficiale, suprafața liberă a oricărui lichid aflat în contact cu alte medii (în pahar sau în alt obiect), ia o formă curbă, numită menisc. Meniscul petrolului este diferit de meniscul apei. Forțele dintre moleculele de apă sunt mai mici decât cele dintre apă și pahar, iar forțele dintre moleculele de petrol sunt mai mari decât cele dintre petrol și pahar. În figura de mai jos este prezentat efectul formării meniscului pentru apă și petrol, respectiv un menisc concav și unul convex, atunci când aceste lichide sunt turnate într-un pahar. Forțe intermoleculare sunt de asemenea responsabile de crearea picăturilor de apă. Efectele tensiunii superficiale a lichidelor pot fi observate atât în natură cât și în viața de zi cu zi. Așa de exemplu, unele animale pot „merge” pe suprafața apei (ex. păianjenii de apă). Adăugarea a câteva picături de detergent întrerupe legătura puternică dintre moleculele de apă și distruge tensiunea superficială.
Tensiunea superficială a diferitelor lichide (apă și ulei)
pH-ul este o măsură care indică cât de acid sau alcalin este mediul (lichid). Valorile pH-ului variază de la 1 (foarte acid) la 7 (neutru) și până la 14 (foarte alcalin/bazic). Pentru multe procese biologice și chimice este important un anumit pH (specific). Dacă acesta diferă mult față pH-ul optim al unei anumite reacții, procesul nu va avea loc. De exemplu, pentru a digera alimentele în mod corespunzător, stomacul nostru are nevoie de o valoare a pH-ului de aproximativ 1.
Stiați că …
… pH reprezintă abrevierea pentru “pondus hydrogenii” sau “potentia hydrogenii”? În traducere, aceasta înseamnă “greutatea” sau “puterea hidrogenului”.
… pH-ul sângelui uman este menținut constant, în limite foarte strânse (pH = 7,4 ± 0,03), de către așa numitele „molecule tampon”?
… Printre etapele de întreținere a apei din piscine se află și măsurarea nivelului de pH al apei? pH –ul apei se măsoară pentru a menține valoarea optimă de aciditate a apei care împiedică apa să se murdărească (din cauza plantelor sau a insectelor) și care să nu dăuneze sănătății omului.
… Coca-cola are același pH ca și oțetul sau sucul de lămâie, deci este la fel de acid? Consumul de cola nu numai că provocă formarea de carii (fiind echivalentul a 40 de cuburi de zahăr la litru), dar și eroziunea dintelui.
sursa: www.aqademica.ro