Mereu printre studenti
Joi, 02 Iulie 2020 08:31

Geoparcul ”Ţinutul Buzăului” a iniţiat procedurile pentru a deveni cel de-al doilea geoparc acreditat UNESCO din România/ Acesta include Vulcanii Noroioşi, Muntele de Sare, Muzeul Chihlimbarului, Aşezările rupestre

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Geoparcul ”Ţinutul Buzăului” care se întinde pe teritoriul a 18 unităţi administrativ-teritoriale a iniţiat procedurile pentru a deveni cel de-al doilea geoparc acreditat UNESCO din România, acreditare care ar urma să fie obţinută în decurs de un an. Printre obiectivele turistice care fac parte din Geoparcul Ţinutul Buzăului, sunt Vulcanii Noroioşi, Muntele de Sare de la Mânzăleşti şi Platoul Meledic, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, Aşezările rupestre din Munţii Buzăului şi Trovanţii de la Ulmet.

Consilierii judeţeni din Buzău au aprobat o hotărâre prin care să înceapă procedurile necesare pentru acreditarea ”Ţinutul Buzăului” ca Geoparc UNESCO. Demersurile iniţiate de Consiliul Judeţean Buzău, în parteneriat cu Asociaţia ”Ţinutul Buzăului”, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Ţinutul Buzăului” şi Universitatea Bucureşti – Centrul Geomedia, vizează obţinerea statutului de Geoparc Internaţional UNESCO pentru ”Ţinutul Buzăului”, care ar urma să fie cel de-al doilea astfel de obiectiv din România, după Geoparcul Ţara Haţegului.

”Este un vis al CJ care va deveni realitate, este o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară unde noi, Consiliul Judeţean, suntem principalul aplicant, este vorba despre Ţinutul Buzăului, o zonă foarte importantă din judeţul Buzău atât din punctul de vedere al numărului locuitorilor, turismului şi dezvoltării (...) În sfârşit a venit vremea să aplicăm ca acest geoparc să devină Geoparc UNESCO”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu.

Obţinerea acreditării UNESCO este un proces de durată, care necesită îndeplinirea unor condiţii, iar la final o echipă multinaţională de experţi va vizita Ţinutul Buzăului pentru a-i conferi acreditarea.

6FA84948 5204 4FC7 96D8 F81C071B1BFF
”Am făcut tot ce depindea de noi atât din punct de vedere material, cât şi logistic, am pus sumele de bani, vom depune documentaţia în această lună şi din informaţiile care le am Geoparcul Ţinutul Buzăului va fi acreditat UNESCO. Din acel moment se schimbă radical viaţa locuitorilor, a oamenilor, tot ce însemnă turism şi dezvoltare pentru acest teritoriu. Eu mă bucur că vom intra pe această hartă a Geoparcurilor UNESCO şi de abia acum intrăm pe o hartă importantă a turismului”, a susţinut Neagu.

Pentru înscrierea Geoparcului Ţinutul Buzăului în lista Geoparcurilor acreditate UNESCO administraţia judeţeană s-a angajat să pună la dispoziţie, anual, suma de 70.000 de euro timp de minim 7 ani pentru îndeplinirea condiţiilor şi pentru finalizarea dosarului de acreditare. Din aceşti bani se vor înfiinţa puncte de informare turistică în comunele ce fac parte din Geoparc, se vor marca trasee turistice către obiectivele de interes şi se va plăti o echipă de experţi care se vor ocupa de întocmirea dosarelor de acreditare si reacreditare, care se face odată la patru ani.

Printre obiectivele de interes turistic care fac parte din Geoparcul Ţinutul Buzăului, geoparc care a obţinut deja statutul de Destinaţie Europeană de Excelenţă, se numără Vulcanii Noroioşi, Muntele de Sare de la Mânzăleşti şi Platoul Meledic, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, Aşezările rupestre din Munţii Buzăului sau Trovanţii de la Ulmet.

Vulcanii Noroioşi sunt grupaţi în patru areale: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici şi Beciu.

Fierbătorile sunt situate în nordul localităţii Berca şi reprezintă craterele cu o formă aproape circulară, care conţin noroi lichid. Gazele care ies la suprafaţă agită noroiul, fiind dată impresia că acesta fierbe.

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari se află în partea centrală a depresiunii Berca, pe un platou arid, de formă circulară, unde există numeroase aparate active de 2-3 metri şi fosile de 6-8 metri, dezvoltate pe o suprafaţă de 22 de hectare. Aici predomină vulcanii care degajă noroi vâscos, care prezintă urme de petrol.

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mici sunt ceva mai reduşi ca înălţime şi număr, excepţie făcând partea centrală a platoului, unde se află un con proeminent, înalt, care are în partea superioară două cratere active de mari dimensiuni.

La Beciu, vulcanii sunt situaţi pe o suprafaţă restrânsă, în apropierea drumului Beciu-Arbanaşi, activitatea acestora constând mai mult în fierbători.

Muntele de sare sau ”Grunjul” de la Mânzăleşti se află la confluenţa pârâului Jgheab cu râul Slănic şi are o formă piramidală, ocupă o suprafaţă de apoximativ 0,0025 hectare, fiind format din tuf vulcanic şi marne albe cineritice.

Platoul Meledic este o rezervaţie naturală, speologică şi zoologică care se întinde pe o suprafaţă de 67,5 hectare. Aici se întâlneşte unul dintre cele mai mari zăcăminte salifere din ţară. Atracţiile Platoului Meledic includ peştera 6S, care a fost descoperită în anul 1980, fiind a doua peşteră în sare ca lungime din lume (3.190 m), şi Lacul fără fund.
Dintre Vestigiile rupestre cele mai cunoscute sunt: Complexul rupestru de la Aluniş şi vestigiile rupestre de la Nucu: Bisericuţa lui Iosif şi Agatonul Nou. Complexul rupestru de la Aluniş este format din patru chilii şi Biserica cu hramul ”Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, care a fost ctitorită în anul 1274 şi este folosită şi astăzi ca lăcaş de cult. Conform legendei, ciobanii Vlad şi Simion au săpat acest lăcaş la îndemnul unui înger care le-a apărut în vis. Numele celor doi sunt inscripţionate pe peretele nordic al altarului. Bisericuţa lui Iosif este cea mai frumoasă şi bine conservată dintre sihăstriile Nucului şi a fost atestată documentar în 1587. Se presupune că simbolul incizat deasupra uşii care poate fi asemănat unui peşte datează din secolele III-IV. Agatonul Nou este atestat documentar la 1580, purtând hramul ”Sf. Ion Gură de Aur”. Schitul, care a dispărut în secolul XVIII, era format dintr-o bisericuţă, o chilie şi un beci.

Sursa: www.news.ro

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.